Procurorii DIICOT pe urmele unei rețele de traficanți de migranți; au fost făcute descinderi și la Centrul de la Horia

Procurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Timişoara și ofiţeri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara au făcut, ieri, 12 percheziții domiciliare, pe raza județelor Timiș și Arad, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infrac­ţiunii de  trafic de migranţi. Potrivit informațiilor noastre, au fost făcute descinderi și la Centrul de Străini de la Horia. „În  cauză, există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 2017, pe raza județului Timiș s-a constituit și a acționat în mod coor­donat un grup infracțional organizat, având ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea și transportul de migranți originari din Orientul Mijlociu și Asia către state din vestul Europei. Pe parcursul cercetărilor a fost constituit un JIT (Joint Investigation Team) cu sprijinul Eurojust, între DIICOT şi autoritățile judiciare din Germania, datele obținute evidențiind faptul că membrii grupării ce acționa pe raza județului Timiș făceau parte dintr-o vastă rețea de trafic de migranți constituită la nivel european”, susțin procu­rorii DIICOT. Aceștia susțin că rețeaua și-a dezvoltat cu timpul segmente naționale, în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradițională de migrație, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania. „Din cercetările efectuate a rezultat că migranții erau introduși fraudulos în România din Serbia și transportați până în Municipiul Timișoara, unde erau cazați la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria și transportării acestora mai departe către destinațiile finale, în special Ger­- mania. S-a constatat, de asemenea, o înaltă specializare a grupului infracțional, atât prin prisma modului de desfășurare a activității infracționale, cât și a măsurilor luate pentru a evita depistarea de către organele legii: folosirea de dispozitive tehnice (GPS, aplicații mobile), atât pentru comunicare, cât și pentru deplasarea ușoară în teren și identificarea locațiilor unde se află migranții; folosirea pentru transportul migranților de autoturisme înmatriculate în alte țări, aspect care face deosebit de dificilă verificarea acestora; o foarte atentă pregătire a fiecărei operațiuni, începând de la comunicarea locației pe unde au fost introduși mi­granții în țară, până la preluarea acestora și transportarea către Timișoara, iar apoi către frontiera de vest; adoptarea unei metode foarte eficiente de transfer a sumelor de bani – metoda Hawala”, mai susțin anchetatorii.
Un lider arab în fiecare țară
Oamenii legii mai povestesc că în fiecare țară exista câte un lider al rețelei, de origine arabă, iar legăturile între segmentele naționale ale rețelei erau asigurate numai  de către liderii segmentelor din fiecare țară, contactele realizându-se doar prin intermediul aplicațiilor online, pentru a se  evita contactele telefonice directe. „Ca modalitate de operare, s-a constatat că liderii din Serbia și România stabileau în prealabil data și ora aproximativă când un grup de migranți urma să fie trecut peste frontieră, pe fâșia verde. Liderul rețelei din România lua atunci legătura cu unul dintre inculpații cu rol în coordonarea activității de transport, pentru ca aceștia să aibă un transportator pregătit să de deplaseze în zona frontierei cu Serbia, de unde să preia migranții. Ulterior, după ce grupul de migranți era trecut ilegal în România, membrii rețelei din Serbia trimiteau locația exactă unde se aflau migranții, identificată prin GPS, datele fiind transmise pe aplicațiile online.
Pe baza acestor informații exacte, transportatorii grupării se deplasau la locația indicată, de unde îi preluau pe migranți și îi transportau la Timișoara, în anumite locații transmise, de asemenea, în timp real, acestora pe terminalele mobile. Migranții erau instruiți să-și  închidă telefoanele mobile în timp ce tranzitau frontiera de stat, pentru a nu se înregistra nicio locație în memoria acestora (terminalele fiind repornite doar după traversarea frontierei). De asemenea, li se recomanda ca, în situația în care erau depistați de către autorități, să își reseteze terminalele mobile, pentru a reveni la configurările din fabrică. Ulterior accederii pe teritoriul na­țional, migranții erau cazați la diferite pensiuni din Timișoara, unde nu le erau solicitate documente de identitate. Situația nu prezenta niciun risc pentru migranți, chiar și în ipoteza în care ar fi fost depistați de către autorități. Aceasta întrucât, migranții erau în prealabil învă­țați ce atitudine să adopte în astfel de cazuri: să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă (știut fiind faptul că pentru limbile rare, gen urdu pashtu etc nu se găsesc interpreți, ceea ce îngreunează cercetările), să facă declarații lacunare despre mo­dul în care au ajuns în România etc. Ulterior, pe perioada soluţionării cererilor de azil, care pot dura și câteva luni, membrii grupării puteau organiza liniștiți mai multe tentative de trecere ilegală a fron­- tierei către Ungaria”, mai sus­țin procurorii.
În încheiere mai trebuie spus că pentru aceste servicii migranţii plăteau sume cuprinse între 4.000 și 5.000 de euro de persoană.
(L.Ș.)

Glasul Aradului

Portalul aradenilor de pretutindeni