Arădenii au fraudat bugetul de stat cu aproape 43 de milioane

Inspectorii fiscali din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Arad au avut parte de un început de an încărcat, în primele cinci luni realizând, nu mai puţin de 790 de acţiuni de control. „În cadrul acestor acţiuni sunt cuprinse atât inspecţiile fiscale generale, inspecţiile fiscale par­ţiale, controalele inopinate, cât şi controalele încrucişate, scopul acestora fiind depistarea, limitarea, prevenirea şi ţinerea sub control a fenomenelor de evaziune şi fraudă fiscală”, a declarat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al AJFP Arad. În aceste condiţiţii, inspectorii au stabilit că valoarea sumelor suplimentare sta­bilite care trebuie recuperate de Fisc se ridică la 63.960.000 lei, din care: 42.706.000 lei reprezintă obligaţii principale, respectiv diferenţe de impozite şi taxe calculate de organele de inspecţie fiscală faţă de obligaţiile bugetare declarate de contribuabili; 8.572.000 lei repre­zintă dobânzi şi penalităţi de întârziere, 268.000 lei, valoarea amen­zilor aplicate, iar 12.414.000 lei valoa­rea bunurilor şi sumelor confiscate. „În urma inspecţiilor au fost descoperite achiziţii intracomunitare de bunuri fără documente legale; operaţiuni derulate în vederea diminuării masei impozabile şi implicit a impozitelor da­torate bugetului general consolidat al statului şi existenţa în gestiune a unor produse ce nu pot fi justificate cu acte de provenienţă şi transport”, a mai spus Arusti.
Evaziune cu produse alimentare
Spre exemplu, luna trecută, o firmă din judeţ a fost controlată pentru verificarea modului de calculare, declarare şi achitare a impozitului pe profit şi a taxei pe va­loarea adăugată la bugetul general consolidat al statului. Perioada verificată a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi 31 decembrie 2013, obiectul principal de activitate al socie­tăţii fiind  „comerţul cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile”.
„În urma inspecţiei fiscale s-au stabilit următoarele obligaţii fiscale suplimentare: impozit pe profit – 3.451 lei; taxa pe valoarea adăugată – 2.621.672 lei; accesorii – 824.594  lei, astfel încât totalul prejudiciului se ridică la 3.449.717 lei. Trebuie să ştiţi că societatea a înregistrat în evidenţele contabile cheltuieli care nu au la bază un document justificativ, prin care să facă do­vada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, precum şi cheltuieli cu achiziţia unor bunuri care nu sunt destinate activităţii sale economice. Totodată, societatea înregistrea­ză pe cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, contravaloarea unor transporturi de bunuri care nu sunt aferente achiziţiilor sau livrărilor de mărfuri înregistrate şi nici nu au fost refacturate către beneficiarii acestor transporturi. De asemenea, societatea înregistrează pe cheltuieli deductibile amortizarea peste limita de 1.500 lei/lună pentru un autoturism. Având în vedere cele prezentate, organele de ins­pecţie fiscală au redimensionat masa impozabilă, rezultând impozit pe profit suplimentar şi accesorii”, a continuat Arusti. În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, mecanismul de fraudare a constat în încasarea prin bancă, în perioada ianuarie 2013- aprilie 2013, de avansuri de la o firmă parteneră, fără a fi întocmite facturi de avans şi din care ulterior s-au stins facturi de marfă. „Astfel, organele de inspecţie fiscală au procedat la stabilirea T.V.A. suplimentară, de la data încasării avansurilor până la data întoc­mirii facturilor de livrare. De ase­menea, societatea a înregistrat livrări de marfă către un partener extern din Polonia, pentru care nu a putut face dovada transportului intracomunitar. Organele de inspecţie fiscală nu au acordat drept de deducere pentru 50% din T.V.A. dedusă aferentă ratelor de leasing, achiziţiilor de combustibil, cheltuielilor cu reparaţiile auto. În perioada 2010 – 2013, agentul economic în cau­ză a avut relaţii comerciale cu un număr de 9 societăţi comerciale de tip fantomă  pentru care a procedat la deducerea taxei pe va­loarea adăugată. Deoarece aceste achi­ziţii de bunuri destinate vânzării pe piaţa internă nu au fost înregistrate direct de la partenerii externi, fiind preluate prin operaţiuni succesive, în mod fictiv de la diverse societăţi de tip fantomă, organele de ins­pecţie fiscală au stabilit taxă pe valoarea adăugată suplimentar”, a ţinut să precizeze Călin Arusti.
În condiţiile date, pentru sumele stabilite suplimentar s-a întocmit o decizie de impunere, de asemenea a fost întocmită şi o decizie de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor deţinute de operatorul economic.