Arădenii cu bani mulţi aleg să îşi petreacă vacanţele în locuri tot mai îndepărtate

India, Kenya, Mozambique, Gu­iana Franceză, Singapore, Etiopia, Tibet, Nepal, Sri Lanka, Republica Dominicană, Namibia, Ghana, Argentina, Brazilia, Peru, Sudan, Nigeria, Malaezia sau Cambodgia sunt destinaţii tot mai preferate de către arădenii care îşi permit câteva zile de concediu într-o locaţie exotică.
Agenţiile de turism sunt asaltate în această perioadă de tot felul de cereri, iar ofertele sunt care mai de care mai tentante. „Pe lângă cererile tradiţionale pentru litoralul românesc, care nu şi-a pierdut din admiratori, la mare căutare sunt plajele din Grecia, Bulgaria, Croaţia sau Muntenegru. Preţurile sunt în general cam aceleaşi, între 300 şi 500 de euro pentru un sejur. Există însă şi cereri pentru ţări exotice, cum ar fi Peru sau Bali, în Indonezia. Două persoane vor pleca în această vară în Peru, unde pentru 14 nopţi de cazare vor plăti 5.980 de euro“, ne-a declarat Anca Pârva, proprietara unei agenţii de turism din Arad.
Odată cu facerea bagajului, turiştii trebuie să se gândească însă şi la un alt aspect deosebit de important, şi anume sănătatea. Febra galbenă, malaria, holera, hepatita A sau chiar B, febra tifoidă, virusul HIV, difteria, poliomielita, tetanos şi multe altele, reprezintă boli cu care foarte uşor un european se poate alege după o astfel de excursie.
„Bolile infecţioase există pre­tutindeni în lume, riscul de contractare a acestora este universal, cu specific în funcţie de regiunea geografică vizitată. La plecarea într-o altă zonă decât cea de rezidenţă, riscul de îmbolnăvire poate fi egal sau mai mare cu cel al zonei din care provine călătorul. Destinaţiile la risc sunt reprezentate de zonele tropicale, zonele cu infrastructura sanitară precară, Africa, mai ales subsahariană, Asia. Înainte de a călători, este necesară informarea asupra riscului potenţial al zonei spre care se deplasează, solicitând în acest sens consilierea medicului“, ne îndeamnă dr. Cristiana Cioroboiu, medic primar epidemiolog din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
Riscuri de îmbolnăvire
Riscurile îmbolnăvirii în călătorie sunt legate de oameni şi activi­tăţile lor (mijloace de transport, războaie, activităţi recreaţionale, comportament sexual, contact cu persoane bolnave) şi de existenţa unor căi de transmitere a germenilor greu de evitat: alimente, apă, dar mai ales insecte (ţânţari, muşte, flebotomi), contactul cu animale. „Patologia proprie călătorului este reprezentată de: diaree (2/3 din cazuri), infecţii de căi respiratorii superioare, febre de etiologie neprecizată. Oricine călătoreşte în astfel de ţări exotice este de recomandat să îşi facă cel puţin cele patru vaccinuri de bază: împotriva febrei galbene, profilaxia împotriva difterie-tetanos-polio­mielită, febra tifoidă şi hepatita A. În Arad există un singur cabinet care deţine toate aceste vaccinuri, iar persoana primeşte Certificatul Internaţional de Vaccinare avizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cabinetul se găseşte în cadrul Policlinicii Municipale şi poate efectua şi alte vaccinări necesare precum cel împotriva holerei, a encefalitei de căpuşă, meningoco­cului, MMR-ul şi multe altele. Trebuie subliniat faptul că majoritatea acestor ţări nu permite accesul persoanei pe teritoriul său dacă nu deţine Certificatul Internaţional de Vaccinare“, ne atrage atenţia dr. Cristiana Cio­ro­boiu.
O călătorie confortabilă şi fără evenimente neplăcute trebuie pregătită cu grijă prin instruire prealabilă, un consult medical şi alcătuirea unei minifarmacii de voiaj. În afara chimioprofilaxiei antimalarice, în cazul unei călătorii într-o ţară cu risc, călătorul are nevoie de materiale care să-l protejeze de înţepăturile ţânţarilor: repelenţi cutanaţi antiţânţari, plase pentru uşi, ferestre, paturi, eventual impregnate cu substanţe insecticide, spray insecticid, spirale şi pastile anti-ţânţari. În cazul călătoriilor în zone fără apă potabilă, este nevoie de materiale pentru securizarea apei (comprimate dezinfectante, filtre de apă). Diverse alte materiale pentru confortul şi siguranţa călătoriei sunt: perna gonflabilă de călătorie, „masca de somn”, dispozitive „anti-zgomot”, lanternă etc., minifarmacie de voiaj, care să cu­prindă medicamentele şi materialele sanitare necesare.
De reţinut faptul că ţânţarii muşcă îndeosebi la asfinţit iar ziua atacă în locuri umbroase şi pe timp noros.
Diareea turistului
„Foarte mulţi oameni care călătoresc anual dintr-o ţară industrializată cu climă tempe­rată, într-o regiune tropicală din Asia, Africa şi America Centrală şi de Sud, vor avea un episod brusc de crampe abdominale, anorexie (lipsa poftei de mâncare) şi diaree apoasă. Acest ansamblu de manifestări, cunoscut drept diareea turiştilor, este cea mai frecventă boală asociată călătoriilor. Episodul apare de obicei la trei zile până la două săptămâni după sosirea turis­tului în zona tropicală. Boala este în general autolimitantă şi durează până la cinci zile. Rata înaltă a diareei în călătoriile în ţările subdezvoltate este legată de ingerarea de alimente sau apă contaminate“, ne-a mai declarat dr. Cristiana Cioroboiu.