De la ţipetele isterice ale  femeilor de la Apaca şi  până la personajul decrepit politic de azi, Petre Roman a străbătut un drum lung. Unul care l-a dus într-o situaţie mai proastă decât cea din care a plecat. Astăzi el are calitatea de urmărit penal. Mai exact, „în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999, ale
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Petre Roman, Stănculescu Victor Atanasie şi Voiculescu Gelu Voican, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri”, a anunţat PICCJ. O acuzaţie grea, care vine însă ca urmare a unei decizii a CEDO din 17 septembrie 2014. Curtea Europeană a Drepturilor Omului  a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii. Iar asta indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.  Adică mai bine de un sfert de secol. Morţii sunt morţi, iar unii oameni au rămas cu traume pe viaţă şi cu nedreptatea în suflet. O decizie normală care însă a fost luată ca urmare a unor presiuni internaţionale şi, din păcate, nu a izvorât din sistemul de drept intern cum era normal. Din bunul simţ natural firesc cum se spune. Iar faptele sunt simple. Nişte oameni au dat în cap la alţi oameni. Iar şeful statului de la acea oră, premierul şi alţi oficiali nu au făcut nimic. Ba dimpotrivă. Iar Roman în cali­tate de premier trebuia să facă tot ce putea pentru a-şi proteja cetăţenii de violenţe fizice. N-a făcut-o. Însă dacă de la Ion Iliescu era greu să izvorască mugurii unui comportament democratic, de la Petre Roman aşteptările erau altele. Mai ales că gustase de tânăr viaţa prin Occident. Din nefericire acest personaj, n-are nici o treabă cu democraţia. Poate unii n-au uitat cum îi pocea numele lui Corneliu Coposu, iar la manifestaţia PNŢCD din 29 ianuarie 1990, Roman striga isteric: „S-au demascat, s-au demascat!”. O continuare perfectă a tradiţiei de fa­milie. Chiar dacă astăzi Roman este un liberal vopsit (şi) la păr, care participă mai mult la întâlniri mondene decât politice, el este cel care a aruncat toată industria românească la gunoi, pe care a catalogat-o drept un „morman de fiare vechi”. Iar asta a fost doar primul impuls al unor fenomene care au urmat. Au dispărut industrii intregi şi au venit capitalişti de doi lei, ca să facă lohn.  Asta a scăzut drastic valoarea forţei de muncă. Iar consecinţele se simt şi astăzi. Atunci însă, la mineriade au fost gloanţe, morţi, răniţi, tortură. Procedee barbare, de neadmis într-o democraţie. Chiar şi incipientă. Iar Petre Roman n-a făcut atunci nimic din ce trebuia să facă în mod normal, moral şi legal.

Recomandările redacției