România Mare a împlinit, cu nici două luni în urmă, 97 de ani. Pe 1 Decembrie 1918, un vis frumos al românilor s-a transformat în realitate. Asta, după ce în martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia vota în favoarea unirii cu Regatul României, şi după ce în noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei vota unirea fostului Mare Ducat cu țara. Din păcate, vremurile nu au fost prielnice, iar România a fost sfâşiată pur şi simplu de lupii porniţi în căutarea prăzii. Dacă după cel De Al Doilea Război Mondial românii au reuşit să recupereze Ardealul de Nord de la Ungaria, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Basarabia şi Bucovina de Nord, care au rămas în componenţa Imperiului Sovietic, şi nu au putut fi recuperate nici după destrămarea acestuia. În plus, mai trebuie reamintit că Sudul Basarabiei a fost trecut şi el în componenţa Ucrainei, cum s-a întâmplat cu Bucovina de Nord, astfel încât o nouă unire a românilor să fie foarte greu de făcut.
Din fericire însă, câţiva paşi, e drept destul de anemici, au fost făcuţi. Lăsând la o parte podurile de flori iniţiate pe vremea lui Iliescu, în timpul celor două mandate de preşedinte ale lui Traian Băsescu, acesta nu s-a sfiit să vorbească deschis despre unire, susţinând că următorul proiect de ţară al României ar trebui să fie unirea cu Basarabia, fapt care l-a făcut pe ministrul de externe de atunci, social-democratul Titus Corlăţean, să-l critice destul de dur. Mai mult, în urmă cu câteva zile, Băsescu povestea că i-a propus fostului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, să treacă împreună la treabă, să ceară celor două parlamente să voteze pentru unire, urmând că Voronin să devină preşedintele României Mari, iar Băsescu, vicepreşedinte. Cum era de aşteptat, adversarii l-au tocat mărunt pe fostul preşedinte, şi după lansarea ideii cu proiectul de ţară, şi acum, dar… până şi fostul premier Victor Ponta, fostul şef al lui Corlăţean, a anunţat, pe când era candidat la funcţia supremă în stat că este de acord cu proiectul de ţară propus de preşedinte. Sigur, nu a pomenit niciun moment de Băsescu, pentru că nu dă bine să preia un mesaj lansat de „duşmanul de la Cotroceni”. La Congresul PSD de la Alba Iulia, Ponta a spus că în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, şi-ar dori ca România să fie reîntregită.
Toate aceste acţiuni au produs efecte. La un moment dat, un sondaj de opinie realizat recent în Basarabia, la comanda Realitatea Tv şi Timpul.Md, arăta că locuitorii din acea parte a Moldovei, situată între Prut şi Nistru, se zbat între Europa şi Rusia. Aruncând o privire asupra rezultatelor acestui sondaj, nu puteam să nu remarcăm că Vladimir Putin, „ţarul” de la Moscova era mult mai bine văzut decât liderii ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană şi din lume şi decât preşedintele României. Dacă ar fi fost să aleagă între integrarea în NATO şi neintegrare, cei mai mulţi locuitori ai provinciei se pronunţau împotriva alianţei nord-atlantice. La fel stăteau lucrurile şi când se pune problema între a alege între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sau de a recunoaşte că vorbitorii de română sunt sau nu români. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Deşi politicienii basarabeni care s-au declarat mari susţinători ai valorilor europene şi-au dezamăgit electoratul, provocând ample mişcări de stradă, organizate, e adevărat, de politicieni apropiaţi de Moscova, printre protestatari au fost şi persoane care strigau „Unire! Unire!”. De asemenea, se pare că procentul basarabenilor care îşi doresc Unirea cu România a crescut în ultimul timp, poate şi ca urmare a faptului că au văzut că aleşii lor au cam eşuat. Acest lucru nu poate decât să fie de bun augur, cu a fost şi faptul că românii din Bucovina de Nord au refuzat la un moment dat să se lase încorporaţi în armata ucraineană, pentru a fi trimişi să lupte pentru o ţară care nu este a lor. Tot ceea ce putem spera în momentul de faţă este ca şi actuala putere de la Bucureşti, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş să manifeste cel puţin aceeaşi dorinţă pentru Unire ca Traian Băsescu. Nu de alta, dar din ce în ce mai mulţi basarabeni încep să-şi dea seama că România este ţara lor.
