centenarÎn urmă cu 100 de ani, la 25 octombrie 1913, a avut loc inaugurarea Palatului Cultural din Arad, această clădire monumentală, proiectată de arhitectul arădean Szantay Lajos, care va găzdui până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial trei instituţii de cultură: muzeul, filarmonica şi biblioteca oraşului. Biblioteca a fost înfiinţată prin strădaniile Asociaţiunii Culturale Kölcsey, al cărei fond de carte a fost preluat în totalitate. De la inaugurarea bibliotecii orăşeneşti arădene care număra, la vremea aceea, aproximativ 1.500 volume, aceasta s-a îmbogăţit de-a lungul timpului cu donaţii ale unor importante nume nobiliare sau culturale arădene ca: (familiile) Orczy, Vásárhelyi și Atzél (sec. XVIII și XIX), Francisc Vörös de Farad (sec. XVIII), (familia) Mocioni (XIX-lea și începutul secolului al XX-lea), Alexandru Dimitrie Xenopol , Coriolan Petranu, Iosif Moldovan, Czaran Gyula. Ioan Tomuţia, Gheorghe Ciuhandu. Din 1989 au mai donat cărţi bibliotecii judeţene: Dana Dreucean, Dan Antoci, Felicia Lazăr, Gheorghe Țârcuș, Kara Gyozo, Iuliu Puticiu, Hans Zenner, Fondul Lupaș și alții. Astăzi biblioteca gestionează peste 500.000 de volume.
Cu prilejul aniversării unui secol de existenţă, Biblioteca Judeţeană „Alexandru Dimitrie Xenopol” din Arad propune publicului o expoziţie centenară care va puncta prin cărţi, documente şi fotografii, moment importante în dezvoltarea sa istorică. Este vorba de 23 de vitrine cu aproximativ 180 de exponate. Expoziţia s-a vernisat luni, 21 octombrie, la ora 17, la sala Clio a Complexului Muzeal Arad şi poate fi vizitată până în data de 10 noiembrie 2013.

Cu această ocazie, directorul Bibliotecii Judeţene, domnul Florin Didilescu şi-a verbalizat gândurile cu privire la viitor. Deşi Biblioteca, găzduită iniţial de la Palatul Cultural a fost îna­inte un fel de Cenuşăreasă, sediul actual i-a dat totuşi şansa să se dezvolte, să se personalizeze. Instituţia are însă nevoie de un spaţiu mai larg, de o „gură de oxigen”. „Transmitem celor care decid că poate ca ar trebui să ne gândim la o extindere a bibliotecii”, a spus el. „Noi, astazi, avem misiunea să gestionam acest patrimoniu cu care oraşul trebuie să se mândrească. Sunt puţine oraşe care pot spune ca au atâta carte veche şi valoroasă precum Aradul”.

Adăugând, pu­ţin sarcastic, că nici nu îndrăzneşte să spere la o bibliotecă a oraşului, domnul Didilescu a insistat asupra faptului că ar fi totuşi nevoie de o mediatecă care să conţină documentele audiovizuale şi o parte din colecţii. Acesta ar fi un proiect fezabil şi necesar pentru un oraş ca al nostru.

La centenar a fost prezent şi viceprimarul Aradului, precum şi câţiva urmaşi ai foştilor donatori.
Giorgiana Stoica

Recomandările redacției