Bine că mai suntem căutați și pentru altceva

0
150

O știre în care principalul protagonist este un român face senzație în Germania. Un șofer român de TIR este căutat de două femei din Germania, după ce acesta le-a salvat viața atât lor, cât și celor doi cai aflați în remorca mașinii, în contextul în care autovehicolul în care se aflau a luat foc pe autostradă.

Potrivit unei postări pe Facebook a uneia dintre femei, Natalie Mueller, cele două se îndreptau spre Kandel, pe A62, direcția Pirmansens, când mașina în care se aflau a luat foc în preajma unui tunel situat pe autostradă. Mașina avea atașată o remorcă cu doi cai. Femeia scrie că românul a alergat pe autostradă și a deconectat remorca în câteva secunde, iar apoi împreună cu alți oameni a împins remorca din zona periculoasă. „Caut îngerul nostru păzitor, a salvat viața cailor noștri și probabil a noastră (a mea și a Claudiei Priem)!“, scrie femeia pe Facebook. Femeia mai scrie că „acest om ne-a salvat viețile acționând repede. El a alergat pe autostradă și a deconectat remorca în câteva secunde, împingând-o apoi într-un loc sigur. După aceea ne-a avertizat de urgență să nu ne întoarcem la mașină și a plecat. Eu și Claudia am dori să-i mulțumim personal acestui om. Dacă l-am putea găsi pe Facebook ar fi grozav! Distribuiți vă rog și dacă știe cineva, traduceți-l în limba română!“.

Gestul românului nostru de a ajuta pe cineva aflat într-un asemenea impas cred că ar trebui apreciat cu atât mai mult cu cât nu a așteptat să fie înnobilat cu lauri. Omului i s-a părut atât de normal să ajute, încât a și plecat imediat după ce și-a isprăvit… treaba. A plecat grăbit pentru că trebuia să ajungă la muncă, avea termene pe care nu și le putea permite să le depășească. A oprit doar pentru că viața cuiva era în pericol, iar românul era conștient că „gingașii“ de nemți nu erau capabili să se miște rapid. Iar pentru ce a făcut el nu a considerat că e nevoie să i se ridice statuie. A plecat însă, nu înainte de a se asigura că totul rămâne în urma sa în siguranță. Era de datoria sa ca om să ajute.

Cam așa arăta portretul românului înainte de a fi „în rând“ cu lumea „civilizată“, practică, provenită din noul val de educație occidental, în care dacă „nu se merită, nu are rost“. Înainte de Era „profesionalismului“, în care am intrat cu totul, românii săreau în ajutorul semenilor, ajutându-i cu ce puteau. Puneau mâna și chiar dacă nu erau experți, învățau pe loc, se adaptau situației, doar de dragul de a putea fi de ajutor. Problema celuilalt se transforma în problema lui, care trebuia rezolvată. A venit însă tăvălugul modernismului peste noi, care ne ia la rost dacă te apuci de ceva fără să fii „perfecționat“ pe acel segment. Sunt convins că și acesta a reprezentat unul din motivele pentru care românul nostru, care ne-a făcut mândri, a oprit. Era conștient că un neamț nu era în stare să pună mâna acolo unde sfera sa restrânsă de activitate îl depășește.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.