Blestem din dragoste de Lady UTA

Lady UTA se situează pe locul patru în clasamentul seriei a II-a din Liga secundă, având în faţa sa trei ciucameţi: un tâmpit de pe Tâmpa şi o târfă dintr-un canal; A, mai au în faţă o măciucă de cioban cu calculator la măciulie, cu care posesorul îşi apără sarica de oier şturlubatic.
Jur pe memoria lui Franţ Naimon (născătorul de Lady UTA) că mai jos de locul patru draga noastră din strada Poetului (motiv pentru care Fănuş Neagu şi Mircea Micu îi ziceau Poetă în Fotbal) nu va coborî şi nu va permite nimănui să-i sufle locul doi; locaţie din care se va îndrepta hotărât şi degrabă spre prima ligă, acolo unde parfumurile sunt tari şi unde respiră doar echipele cu staif.
Returul a început odată cu vioiciunea firului de iarbă, odată cu renaşterea naturii-natură şi a naturii-umane. Ar fi cazul ca noi, arădenii să căscăm copios de somnolenţă, să ne frecăm la ochi, să ne întindem de înviorare şi să ne trezim odată, că prea ne-au luat-o înainte echipe cu nume onomatopeice, intermi­na­bile şi absolut anonime. Astea arată în clasamentul Ligii I ca poemul Corbul de Edgar Allan Poe în gura unui gângav surd şi tembel.
Odată ce i-am chelfănit pe cei de pe Canalul Bega, se vor trezi ambiţii şi răutăţi împotriva lui Lady UTA, încercând s-o denigreze, s-o terfelească şi, dacă ar putea, s-o violeze bestial.
În toată această perioadă, în care Lady UTA încerca cinstit să muncească pentru un coltuc de pâine pe la castele bogate şi refuzată cu cinism şi nesimţire, noi, arădenii, mai cu seamă cei cu buzunarele doldora de euroi şi cei cu funcţii babane am stat ca nesimţiţii să vină Unchiul Sam să ne scoată din vespasiană. Iată că a venit, dar nu din America ci de undeva mai aproape.

Acest om este Adrian Marţian şi a venit la Arad, unde şi-a dus lângă el oameni pricepuţi şi de încredere: Adrian Falub-antrenor şi Gheorghe Constantin preşedinte. Cu această echipă de doi Adrian şi-un Gheor­ghe, Aradul fotbalistic va ajunge ce-a mai fost: diapazonul provinciei, instrument care va da tonul în fotbalul de Liga a II-a. Va fi foarte greu, pentru că se vor opune unii ca Lady UTA să-şi ridice capul şi să promoveze.
Tuturor acelora care fac rău cu voia lor lui Lady UTA, le urez cu res­pect următoarele:
Să nu vadă niciodată un apus frumos de soare fără să nu-l mănânce limba şi gleznele; să nu aibă parte de o femeie decât dacă bate mătănii spre Mecca şi face incantaţii zeului vântului, Eol; când vrea să-l citească pe Emi­nescu să i se împleticească limba şi să nu găsească sarea la masă; să-i fie rău când îi e bine; să caute în neştire strada Poetului şi să dea mereu de strada Abatorului; să aştepte cu o umbrelă deschisă preventiv inaugurarea fântânii artezene de pe Mureş, cântând balada ciobanului care şi-a pierdut turma; să-i vină soacra în vizită şi să nu plece şase luni; să-şi încurce proprii copii cu ai vecinului; să stea cocoţat pe turla Bisericii Roşii şi să ceară ploaie pentru culturile de primăvară; să vrea să meargă pe un stadion de fotbal şi să ajungă întotdeauna la Bodega „Broasca săltăreaţă.“ Să vi­seze rufe-ntinse şi să vorbească prin somn, recitând din cartea de telefon. Gata!