• Cinci milioane de pensionari vor intra la socotealã.
  • Dezbaterile publice vor începe în toamnă.
  • Specialele rămân neatinse

Ținta mai mult sau mai puțin declarată a social–democraților ar fi adoptarea noii Legi a Pensiilor în sesiunea parlamentare de toamnă. De altfel, Ministerul Muncii a terminat proiectul noii legi a pensiilor. Totuși, la acest moment sunt excluse adoptarea prin OUG sau prin asumarea răspunderii Guvernului. Unul dintre cuvintele de ordine a fost acela de „echitate”. Este o chestiune de bun simț până la urmă, însă se pare că, această mult clamată echitate, a rămas până la urmă, doar un termen frumos, în orice vocabular social-democrat. Cel puțin până acum acest concept de echitate s-a manifestat doar la modul teoretic în simpozioane și alte manifestãri de genul „ce bine ar fi, dacă”. Va prinde această echitate și viață?

Legea va aduce un nou mod de calcul a pensiei pentru cei circa cinci milioane de pensionari aflați în plată, dar nu se va aplica și pensiilor speciale. După adoptarea legii e nevoie de câteva luni pentru recalcularea tuturor pensiilor. Și, cum este deja împământenită la noi tradiția unei permanente improvizații, nu este foarte clar impactul bugetar pe care îl va avea noua lege. Însă, mai toate părerile specialiștilor, conduc spre ipoteza că influența va fi mult mai mare decât cel al salarizării unitare. De aceea, cel puțin la acest moment, nu este foarte clar cum va suporta bugetul din 2019 o asemenea presiune suplimentară. Fapt este că oricum am suci lucrurile, această nouă reformă nu este o chestiune simplă. Sunt multe variabile în joc, cu implicații  importante asupra sistemelor de salarizare și ajutoare sociale. Sunt necesare multe studii de impact ale măsurilor care urmeazã să fie implementate și există temeri profunde că nu se va proceda astfel. Deși se presupune  a priori că PSD este orientat spre o doctrină socială, în realitate nu prea consultă sindicatele atunci când impune măsuri cu impact semnificativ asupra pieței muncii. Cel puțin lideri ai unor importante centrale sindicale, precum Bogdan Hossu, confirmă acest fapt. Președintele Cartel Alfa, spune că partenerii sociali nu au fost consultați în privința noului proiect. În aceeași notă se înscrie și Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.

Principalele noutăți

Dar care ar fi cele mai importante noutăți pe care le aduce noua lege?

Pe lângã modificarea modului de calcul, noua Lege a pensiilor va reglementa și posibilitatea ca unele categorii să poată avea și statutul de angajați și după împlinirea vârstei de pensionare. Fapt care în prezent este mult mai restrictiv. Pe de altă parte, ministrul Muncii mai spunea că noua lege a pensiilor îi va exclude din rândul pensionarilor pe cei care nu au un stagiu minim de cotizare de zece ani. Această din urmă categorie să aibă statut de asistat social, reglementat printr-o legislație proprie. Opoziția, dar și unele voci venite mai ales din sfera societății civile, dar și a mediului economic au acreditat ideea că, potrivit noii legislații privitoare la pensii s-ar putea ca unele pensii să scadă. Guvernanții neagă această ipotezã. Totodată, premierul Dăncilă spunea că vor fi foarte multe dezbateri publice. „Bineînțeles că va fi lăsată în dezbatere publică, pentru ca toți cei care vor să aducă îmbunătățiri să poată să o facă. Ceea ce pot să spun eu acum este că ne vom încadra în programul de guvernare, că nu va scădea nici o pensie. Dacă în cadrul Legii salarizării, la muncă egală avem plată egală, acum, la muncă egală vom avea pensie egală“. Cert este că sunt destule voci care clamează că prin această modificare se va mai pune o presiune suplimentară asupra mediului care produce bani în România și anume agenții economici cu capital privat.

„Supraviețuiești, nu trăiești”

Dar, care este situația în acest moment? Câteva date statistice vor aduce o imagine mai clară. Potrivit Institutului Național de Statistică, la finele primului trimestru din acest an în România erau înregistrați 5,22 milioane de pensionari, din care 4,68 milioane de oameni beneficiază de pensie de asigurare socială de stat. Cu alte cuvinte de pensie normală de stat. Ceilalți, adică peste jumătate de milion de cetățeni intră în alte categorii de pensionari. La acest moment , în România, raportul dintre salariați și pensionari este de zece la nouă. Cel mai bine se prezintã situația în București unde raportul  este de 10 la 5. În Vaslui și Giurgiu situația este de 10 la 16, iar  în Teleorman și Botoșani de 10 la 16. Pensia medie din România este acum de 1.122 de lei. O astfel de pensie… medie are și I.G., de 72 de ani. Am lucrat 41 de ani și am acum 1.240  de lei pensie. Soția s-a prăpădit și am rămas singur. Mă descurc cu banii ăștia, însă fiecare leu trebuie drămuit foarte bine. Vara mai pun bani deoparte pentru medicamente și pentru cheltuielile de iarnă. În orice caz o scoți de la o lunã la alta, dar atât. Supraviețuiești, nu trăiești.

Desigur se poate și mai „bine”. Mai existã și categoria celor care au muncit în CAP-uri și au în continuare o pensie de mizerie, de multe ori aceasta „compensându-se” cu pensia socialã, în cuantum de 640 de lei, din aceastã lună.

De altfel, Floarea Petran,  o pensionarã, acum în etate de 76 de ani spune:Am de luna asta 640 de lei, după ce am muncit la CAP de când mă știu și până după Revoluție când s-o desființat colectivul. Am avut și un milion și jumătate pensie, după treizeci de ani de muncã. Iar altul, care n-a muncit nimic are acum cât mine.  Dreptate-i asta? Dar, nu mă plâng. Mai lucrez grădina așa încet, cum pot, mă ajută și copiii mei, cu una cu alta. Sănătate să fie, că le-om duce toate”.

O prăpastie uriașă

Un capitol de care se pare  cã nu se va mai atinge nimeni este cel al pensiilor speciale. În medie, statul plătește de 12 ori mai mult pentru  o astfel de pensie decât pentru una contributivã, la care omul a avut un stagiu de cotizare de 40 de ani în sistem.

Totodată, nu este normal ca pensiile speciale să fie indexate în raport cu salariile plătite la zi. E o prăpastie uriașă  între pensiile contributive și cele speciale și  ultra-speciale. Statul plătește  de 12 ori mai mult pentru o pensie specială decât pentru una contributivă”, spune un specialist în fiscalitate.

În prezent, există  peste 163.000 de beneficiari de pensii speciale, pentru care statul plătește anual  peste nouă miliarde de lei. Numărul lor este în continuă creștere. Recent, Senatul a aprobat un proiect prin care primarii și viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții de consilii județene vor primi pensii speciale, la fel ca magistrații sau foștii militari.

Așa că pensiile, chiar dacã unele sunt numite de stat, altele speciale, altele ultra speciale, care, chipurile, nu se plătesc din bugetul de asigurări sociale, se scot tot din banii țării. Iar pensiile sunt  precum hainele, care îmbracã oamenii. Unele, cele mai multe, ponosite din materiale proaste. Mici cu mâneci mai scurte și chiar rupte, ici-colo cârpite. Ele nu țin de cald, nu te feresc de frig, doar acoperă goliciunea. Altele, nu foarte multe, aproape potrivite. Și cele mai rare, dar care sunt totuși prea multe, față de ce poate țara, sunt ca hainele de lux. Stofă fină, care cade perfect, vara e răcoroasă, iar pe ger ține de cald. Cam asta este țara, aștia sunt oamenii și pensiile. De stat, de nestat, de ce o fi.

Și, până la urmă, ce este statul?  Ar putea fi și  haina aceea care îmbracă  o națiune. Și cum spuneam, această haină uriașă nu este una armoniasă, unitară. Ea e făcută din multe petice, de calități diferite. Va schimba noua lege lucrurile? Va aduce o haină nouă decentă, care va „îmbrăca” pe toată lumea? Va găsi echitatea, pe care toată lumea zice că o caută, dar nimeni n-a găsit-o până acum? Vom vedea.

Recomandările redacției