colPe lângă programele de prevenţie pentru cancerul de col uterin, se urmăreşte şi reluarea campaniei de vaccinare împotriva HPV, soluţie care, alături de testarea Babeş Papanicolau, ar putea scădea riscul apariţiei cancerului de col uterin cu până la 94%. Campania de vaccinare care s-a desfăşurat în urmă cu câţiva ani la Arad a fost un adevărat dezastru, numărul fetelor care s-au vaccinat fiind extrem de redus. Controversele legate de vaccin au constituit principala cauză a refuzului părinţilor de a-şi lăsa copiii să se vaccineze. Ministerul Sănătăţii a pus însă eşecul pe seama campaniei de informare a populaţiei, care în opinia sa, a fost insuficientă.
Tocmai de aceea, în această perioadă, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad, prin Compartimentul de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, în parteneriat cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi Asociaţia Studenţilor medicinişti vor desfăşura o serie de acţiuni de informare-educare a populaţiei în ceea ce priveşte prevenţia cancerului de col uterin. Scopul acţiuni este sensibilizarea populaţiei cu privire la această maladie, de a informa femeile că se poate preveni apariţia cancerului de col uterin printr-un regim de viaţă sănătos şi că se poate diagnostica precoce această boală. „Cancerul de col uterin este o formă relativ frecventă de cancer, deţinând o pondere de 6% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate la femei. Boala are o evoluţie lentă, de 10 – 15 ani. În faza incipientă nu pre­zintă nici un fel de simptome. Doar dacă tumoarea a atins o dimensiune suficient de mare, pot apărea unele simptome alarmante: sân­gerări şi durere la contactul sexual; sângerări vaginale anormale sau scurgeri de culoare roşietică în afara ciclului; cheaguri sau miros neplăcut la extremitatea vaginului; dureri de spate; secreţii vaginale neobişnuite; dureri pelviene; sân­gerări după ce ai intrat la meno­pauză; menstruaţie mai abundentă şi de lungă durată şi scădere nemotivată în greutate“, ne-a declarat dr. Călin Ardelean, din cadrul DSP Arad.
Printre factorii de risc enunţaţi de medici, se numără infecţiile virale, par­teneri multipli, începerea vieţii sexuale la o vârstă tânără (sub 20 ani), prima naş­tere la vârstă sub 20 ani, multiparitate, imunodepresie (HIV, chemo sau radio-terapie, transplant, dializă), fumat etc.
Campania începe din martie
DSP a demarat în toamna anului trecut programul de screening pentru cancerul de col uterin. Programul se va desfăşura şi la nivel naţional pe o perioadă de cinci ani.
Screeningul pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin constă în testarea prin metoda Babeş-Papanicolaou a populaţiei feminine. Pot fi incluse în program persoanele de sex feminin în vârstă de peste 25 de ani, indiferent de calitatea de asigurat a acestora, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin.
Vaccinarea anti-HPV va fi disponibilă începând cu luna martie sau cel târziu finalul trimestrului întâi, pentru un grup ţintă de 10-14 ani. Finanţarea va fi asigurată în totalitate de Ministerul Sănătăţii, la solicitarea părinţilor.
Reprezentanţii Ministerului Sănă­tăţii susţin că până în prezent, aproximativ 150 milioane de doze de vaccin anti-HPV au fost administrate în întreaga lume şi numărul este într-o continuă creştere. Organismele europene şi internaţionale recomandă fără ezitare vaccinarea împotriva HPV, iar ca rezultat, peste 20 de ţări din cadrul Uniunii Europene desfăşoară în acest moment campanii de vaccinare împotriva HPV, inclusiv Bulgaria şi Cehia, cele două ţări lansând astfel de programe în anul 2012.
În opinia unor medici, pentru că aici părerile sunt împărţite, în ţări unde exis­tă programe de prevenţie şi screening s-a demonstrat statistic că rata mor­talităţii cauzată de această afecţiune scade dramatic. Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinarea anti-HPV sau depistat la timp prin testul Babeş Papanicolau.
Vaccinul anti-HPV se adresează în general populaţiei feminine cu vârste cuprinse între 9 şi 45 de ani. Vaccinarea este recomandată în primul rând fetelor cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani, interval de vârstă unde eficacitatea sa este de 99%, dar şi targetului secundar, respectiv populaţiei feminine cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani. Pentru acest target secundar, s-a demonstrat imunogenitate crescută la administrarea vaccinului, acesta fiind intervalul cel mai expus contactării HPV. Se pot vaccina, de asemenea, şi tinerele de peste 26 de ani care nu s-au infectat cu HPV.

Recomandările redacției