sandviciPentru circa 400.000 de români, viaţa este o luptă de zi cu zi cu o formă de cancer. Ei sunt cei ştiuţi – „prinşi“ în evidenţele medicale. Câţi or fi cei neştiuţi, neînregistraţi la medic? Cifrele te pun pe gânduri? Atunci deschide frigiderul şi hai să vedem ce conţine: alimente care înfometează cancerul sau alimente care îl hrănesc?

Între un grătar de porc şi o salată de crudităţi, ce ai alege? Salata – ai spune, fără să stai pe gânduri. Doar se ştie, carnea roşie alimentează felurite boli, inclusiv cancerul. Dar să nu fim mai catolici decât papa: o friptură pe săptămână nu o să te omoare, ba din contră, o să-ţi furnizeze nutrienţi foarte importanţi. Mai ales dacă este însoţită de… o salată de crudităţi. Şi – reţine – dacă este doar una pe săptămână. Nu una (sau mai multe chiar) pe zi. „Cu măsură“ – este prima regulă a nutriţiei sănătoase. Orice exces provoacă dereglări şi deschide drum bolii. Să împărţim în două „tabere” – „cele bune” şi „cele rele” – alimentele care, consumate în exces, fac pârtie pentru cele mai temute maladii: cele maligne.

ALIMENTE CARE ÎL FAVORIZEAZĂ MEZELURILE

Mulţi dintre aditivii care dau gustul, culoarea şi termenul de garanţie al irezistibilelor mezeluri, plus stabilizatorii şi agenţii de gelifiere supun organismul la grele încercări. În top sunt nitraţii şi nitriţii – substanţe chimice cancerigene – spun specialiştii -, folosite ca aditivi alimentari de bază în preparatele din carne (şuncă, salamuri, cârnaţi etc.) Şi, uneori, chiar şi în laptele din care se fac brânzeturi. Mai mult, pentru a se răspândi uniform în masa de carne, nitriţii şi nitraţii sunt adăugaţi, de regulă, în sare solidă sau în saramură (circa 0,5 – 1 kg de nitrit la 100 kg de sare solidă). Te mai întrebi de ce sunt mai toate mezelurile cumplit de sărate? Cert este că un consum frecvent de mezeluri se poate solda cu leziuni ale organelor interne (aparat digestiv, ficat, bilă, pancreas).

GRĂSIMILE

Uleiuri rafinate, untură, slăninuţă – acizi graşi saturaţi, colesterol rău în sânge. Teren propice pentru dezvoltarea tumorilor (mamare şi de col uterin, în special). Când mai sunt şi prăjite (pentru cartofiori, ouă ochi, friptură bine rumenită etc.), eliberează substanţe cu potenţial cancerigen sporit. Repetăm – avertismentul este valabil pentru împătimiţii de prăjeli; o „cădere în păcat“ la intervale mari de timp se mai iartă.

CARNEA ROŞIE

Cu cât este mai „bine” prăjită şi mai des servită la masă, cu atât mai mare este riscul de alterare a ADN-ului, soldat, în timp, cu afecţiuni maligne. O echipă de cercetători de la Cambridge a stabilit, încă de acum câţiva ani, legătura directă dintre nişte substanţe conţinute de carnea roşie şi cancerul de colon (una dintre cele mai frecvente forme de cancer în ţările dezvoltate). Prevenţia, în acest caz, înseamnă să uiţi de grătare şi prăjeli şi să te delectezi, o dată pe săptămână (nu mai des), cu o porţie de carne roşie preparată la cuptor sau fiartă.

HRANA PROCESATĂ

Aditivii alimentari care conţin fosfaţi – intens utilizaţi în alimentele preparate industrial – accelerează dezvoltarea cancerului pulmonar. S-a dovedit prin experimente de laborator efectuate pe şoareci („trataţi“ cu fosfaţi anorganici, nu cu alimente de uz uman…). Or, fosfaţi… mâncăm şi noi copios, pentru că se regăsesc în carne, brânzeturi, băuturi sau alte alimente procesate: muştar, maioneză, brânzeturi topite, margarină, afumături, diverse preparate instant.

ALCOOLUL

Un pahar de vin sau o bere (de 300 ml, nu mai mult), fie şi 50 ml dintr-o băutură spirtoasă din când în când (cinci zile din şapte – recomandă unii medici, alţii însă ne sfătuiesc să ne rezumăm la 2-3 băuturi pe săptămână) fac parte din dieta sănătoasă a unei femei (bărbaţii au voie cantităţi aproape duble: greutatea corporală mai mare îi ajută să digere mai uşor alcoolul). Dincolo de aceste standarde ale cumpătării, stau la pândă afecţiuni hepatice grave – ficat gras, ciroză – şi cancerul de sân (alimentat de concentraţia sporită de estradiol – principalul hormon sexual feminin).

SAREA IODATĂ?

Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, profesor de Bioetică creştină, face vâlvă atrăgând atenţia asupra pericolelor consumului universal de sare iodată (impus de autorităţile române în 2002, ca prevenţie împotriva hipotiroidiei). Profesorul susţine că, doar în patru ani (2002-2006), numărul cancerelor tiroidiene s-a dublat. Cauza: sarea iodată (iodul administrat în cantitate mare persoanelor care nu suferă de hipotiroidie).

… ŞI ALIMENTELE CARE ÎL ÎNFOMETEAZĂ

► Legumele: de preferinţă, crude sau preparate la abur; gătite pe foc sau în apă, îşi pierd o bună parte din proprietăţile benefice. Varza, broccoli, conopida, sfecla roşie, morcovii, gulia conţin
multe vitamine (antioxidanţi), minerale, fibre, plus nişte enzime care combat cancerul (de sân, prostată, colon, vezică etc.).
► Fructele de pădure: antioxidanţii pe care îi conţin din plin apără celulele sănătoase şi ţin în frâu procesul de înmulţire a celulelor canceroase.
► Germenii de grâu: bogaţi în vitamina E şi antioxidanţi, inhibă multiplicarea celulelor canceroase.
► Peştele gras, în special (hering, somon, somn, ton, sardine) şi fructele de mare, „depozite” de aminoacizi şi de acizi graşi esenţiali (omega 3 şi omega 6), reduc sensibil riscul de cancer colorectal şi de col uterin şi susţin sănătatea sistemului nervos şi a ţesuturilor.
► Ceapa, usturoiul, arpagicul, prazul: fortifică sistemul imunitar şi inhibă activitatea oncogenelor (apără de afecţiunile maligne la nivelul gurii, laringelui, esofagului, colonului, sânului, ovarelor, rinichilor).
► Cerealele: reglează producţia de estrogen şi insulină – hormonii responsabili, când „o iau razna“, pentru apariţia afecţiunilor maligne, în special pe tractul digestiv.
► Ceaiul verde: antioxidant, anticancerigen, blochează dezvoltarea vaselor de sânge în tumori (grăbeşte moartea celulelor tumorale).

Sursa:  Unica.ro

Recomandările redacției