Curtea Constituțională a respins inițiativele legislative ale PNL-USR și PSD de revizuire a Constituției. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Judecătorii au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție depășește limitele de revizuire a Constituției. În motivare, CCR explică faptul că în legea fundamentală este prioritar dreptul cetățeanului și nu interdicțiile, tocmai de aceea o astfel de interdicție trebuie stabilită prin lege. „Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional.”, arată judecătorii în motivare.
Argumente
În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului. Acesta, prin natura sa, implică, pe de o parte, o dimensiune constitutivă, care vizează stabilirea/ instituirea puterilor statului şi a autorităţilor publice fundamentale, şi, pe de altă parte, o dimensiune atributivă, care vizează conferirea şi definirea atribuţiilor/ competenţelor autorităţilor publice antereferite. Aşadar, puterea publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune diviziunea funcţiilor între diferitele autorităţi publice, iar în privinţa celor de rang constituţional aceasta îşi are, în mod evident, temeiul direct şi originar în Constituţie. Prin urmare, Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional…. Modificarea în discuţie vizează limitarea atribuţiei Parlamentului și Preşedin­- telui României de a acorda amnistia, gra­țierea colectivă sau grațierea individuală, după caz, pentru afirmarea unui interes general, respectiv acela de a se da efecte depline prerogativei Statului de a pedepsi [jus puniendi], prin eliminarea, în mod corespunzător, a dreptului său de a acorda uitarea/clemenţa, ceea ce duce la execu­- tarea efectivă a pedepselor dispuse sau la considerarea ca executată a pedepsei numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului în privinţa infracţiunilor de corupţie ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate. Revine Curţii Constituţionale sarcina de a stabili în ce măsură consacrarea constituţională a unei interdicţii de a acorda amnistie/ graţiere pentru „faptele de corupţie” pune în discuţie drepturi sau libertăţi fundamentale.

Recomandările redacției