La o simplă căutare pe internet putem afla că arheologia este o ştiinţă care studiază trecutul uman prin cercetarea artefactelor, cu ajutorul metodelor specifice. Bineînţeles că nu veţi găsi o definiţie standard, dar ideea principală rămâne cea expusă mai sus.

Pe lângă aceasta sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aţi vizionat câteva dintre isprăvile renumitului Indiana Jones şi astfel sunteti familiarizaţi cu miturile perpetuate în spaţiul public despre arheologie. Toată lumea ştie că arheologii caută artefacte celebre ca de pildă Sfântul Graal, ori Chivotul Legământului, iar odată la ceva timp descoperă un mormânt de faraon, precum cel al lui Tutankhamon. În acelaşi timp majoritatea consideră arheologia ca fiind o preocupare boemă, iar munca arheologului îmbină suspansul unei descoperiri remarcabile cu aventura unei cercetări demne de un film de aventură hollywoodian.

Lăsând la o parte cele deja ştiute despre acest subiect, aş dori să vă împărtăşesc câte ceva din experienţa mea acumulată în 15 ani de arheologie.

Desigur că primele şantiere arheologice pe care am avut oportunitatea să particip, încă din timpul liceului, mi s-au părut fascinante atât din perspectiva muncii efective, cât şi din punct de vedere al experienţei umane. Era imposibil să nu fiu atras iremediabil de liberatea descoperită pe şantiere, de discuţiile aprinse privind civilizaţii trecute, ori de munca de zi cu zi. Dar odată ajuns pe băncile universităţii am constatat că arhelogia e mult mai mult decât atât. Pe lângă cercetarea de teren atât de familiară, pentru a pătrunde tainele arheologiei e nevoie şi de multă muncă de bibliotecă. Astfel parcurgerea literaturii ştiinţifice reprezintă o componentă fundamentală a muncii de arheolog. Tot atunci am constatat că alături de teren şi documentare trebuie adaugată şi redactarea studiilor ştiinţifice.

Având în vedere acestea, odată cu terminarea studiilor universitare am pornit entuziast pe drumul construirii unei cariere de arheolog, prin urmarea celor trei axiome deja deprinse: cercetarea de teren, cea din bibliotecă şi redactarea lucrărilor de specialitate. Dar am constatat destul de repede că nimic nu te trezeşte la realitate precum demersurile privind organizarea unui şantier arheologic. Nimeni nu mi-a explicat în anii studenţiei cum să întocmesc un deviz estimativ, ori un stat de plată, tot cu această ocazie am fost nevoit să caut muncitori şi să tratez cu autorităţile locale. Iar odată cu demararea şantierelor preventive a trebuit să negociez cu beneficiarii, dar şi să redactez contracte, ori oferte.

După cum lesne am constatat de-a lungul timpului, munca arheologului este foarte diversă şi îţi oferă multe surprize, atât plăcute cât şi neplăcute. Arheologia nu este o goană după artefacte, ori o aventură perpetuă, ci un demers ştiinţific care îmbină tenacitatea muncii de teren, acribia ştiinţifică şi de ce nu, un înalt grad de toleranţă la vitregele condiţii meteorologice.

Victor Sava

Recomandările redacției