Eveniment important, ținut la Ștrand, „Arad-perspective”, prilej ca domnul primar să ne explice proiectul referitor la dezvoltarea Aradului, în context regional. Au fost prezenți  invitații, mulți, câtă frunză și iarbă – mai mulți decât cele 1.000 de scaune din cort. În liniște și reculegere, lumea a ascultat predicțiile domnului primar, structurate pe trei capitole.
Îmi amintesc din prima parte  „Axa Arad-Timi­șoara”, numită de domnul primar drept un pol al dezvoltării, adică un magnet ce să atragă arginții euro­peni. Oare acest pol va avea puterea să atenueze adversitatea arădenilor față de timișoreni? Iar timișorenii, vor dori să se considere egali cu arădenii? Atâția ani Aradul a trăit „sub ocupația” Timișoarei!
Mureșul navigabil, al doilea capitol, și cum ascultam am început să visez, se făcea că Aradul a devenit un port cu vaporașe, ca în Deltă, iar călătoria până la vărsare, în Tisa, la Szeged, devinise o plăcere.  Am acasă o carte poștală, foarte veche, din care vedem cum  se aduceau merele și cartofii, pe plute și se descărcau în „portul Arad”. Deci, totul este posibil. Și dacă este posibil, din Arad, apoi pe Tisa, apoi pe Dunăre, putem ajunge în portul București, pe care-l visează bucureștenii.
Acum despre cetate. Preocuparea ca orașul Arad să cucerească cetatea, ce trebuie să devină un centru de excelență polivalent, a existat cu mulți ani în urmă. Despre cetate ne vorbea și  Miloș Cristea. Recent, Rotary Club Arad Cetate a pornit un proiect conceput  de către inginerul Titus Orădean și domnul Alexandru Nagy-Vizitiu, membrii, iar documentele și mărturia activității există.  Din păcate toată acțiunea s-a întrerupt brusc, pentru moment, din cauza decesului regretatului Titus Orădean. Din cele prezentate de domnul primar, am înțeles că pentru reconversia și restaurarea cetății, sumele necesare depășesc 200 milioane euro. Suma este realmente enormă. Dar oare, multitudinea  orașelor  europene, care și-au restaurat cetățile au cheltuit sume comparabile cu cele pe care le-a anunțat domnul primar?
Din necunoașterea experienței altor orașe, am senzația că Primăria Arad a pornit la drum, în pionierat, ca un deschizător de drumuri.  Regretatului inginer Titus Orădean a insistat să începem prin a cunoaște experiența în domeniu, câștigată de primăriile care și-au restaurat cetățile. Domnia sa propunea:
– atacarea acestui plan de restaurare, să înceapă cu cunoașterea situațiilor similare. Astfel Cetatea Alba Carolina din  Alba-Iulia și Petrovaradin din Novi Sad, pe care le-au vizitat toți membrii Clubului Rotary, au ilustrat pe viu de unde s-a pornit, cum s-a procedat și unde s-a ajuns.  Fiind cele mai apropiate, s-au prefigurat acțiuni prin care să învățăm din  experiența lor. Bunăoară Alba Carolina ne-a impresionat în așa măsură, că nu ne venea să credem că suntem în România. Ghizi instruiți, explicau grupurilor de vizi­tatori, curățenie perfectă, atmosferă de epocă. În continuare, domnul Orădean insista pentru afiliere la organizațiile internaționale.
– afilierea la Association Vauban din Besancon ce grupează în jurul său toate fortificațiile de tip Vauban din Franța, dar și din restul Europei. În această asociație a fost înscrisă și Alba Carolina, fiind ajutată în restaurare. În publicațiile Asociației se face și o reclamă cetății din Alba Iulia.
– afilierea  la Reseau des Sites Majeurs de Vauban (RSMV), adică Rețeaua Siturilor Majore Vauban. Propu­nerea noastră de afiliere, înaintată conducerii Rețelei a fost acceptată, urmând să începem formalitățile.
– în final, pentru a beneficia de sprijinul Ambasadei Franceze, Rotary și Asociaţia Pro Urbe Arad au prezentat un proiect de restaurare a bisericii din cetate, întocmit de arhitectul Alexandru Nagy. Dintre cele 75 proiecte primite de Ambasadă, proiectul de la Arad a fost acceptat.
Iată, începutul a fost făcut, legăturile cu instituțiile internaționale realizate, să le solicităm sprijinul logistic și să ne pregătim pentru momentul când cetatea se va preda municipalității.
Bujor Buda

Recomandările redacției