Cheia (ne)potrivită

0
181

Nu a fost deloc pace în Hexagon, chiar și după ce Guvernul a anunțat că amână aplicarea majorării prețului la benzină. Ba chiar din contră, spiritele s-au încins și mai mult la Paris și în alte orașe ale Franței. Spuneam că oamenii din tot mai firava clasă de mijloc și din ce în ce mai bondoaca clasă a pauperizaților sunt furioși pe președintele Macron că nu a arătat nici cea mai mica empatie pentru oamenii simpli. Iată că la începutul săptămânii, când gluma s-a îngroșat, președintele a glăsuit. Nu în direct, ci înregistrat. A vrut să arate lumii că înțelege. „În primul rând, nu uit că există o stare de furie, de indignare. Această indignare probabil este împărtăşită de mulţi francezi. Dar această stare nu trebuie să se reducă la comportamente iresponsabile, pe care eu le denunţ. Ştiu că i-am ofensat pe unii dintre voi prin declaraţiile mele. Dacă m-am luptat să reformez sistemul politic actual, am făcut acest lucru pentru că eu cred în ţara noastră şi o iubesc. Începând de astăzi, vreau să decretez starea de urgenţă economică şi socială. Vrem o Franţă în care oamenii să poată trăi cu demnitate din muncă. Cer Guvernului şi Parlamentului să facă ce este necesar. Salariul minim va creşte cu 100 de euro pe lună începând din anul 2019. Orele suplimentare vor fi plătite şi nu vor mai fi impozitate. Le voi cere angajatorilor care pot să ofere prime de sfârşit de an să facă acest lucru, fără a fi impozitate“, a subliniat Macron. Nu au fost uitați nici pensionarii, președintele anun­țând eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensiile mai mici de 2.000 de euro. Ce mai încolo și mai încoace, Macron a dat-o cotită. Dar rău de tot, că până și predecesorul său, socialistul Hollande ar fi fost invidios pe discursul său. Emmanuel Macron este pe post de Moș Crăciun. Dă la toată lumea. Numai că dincolo de situația general proastă, cauzele sunt mult mai profunde. Locatarul de la Élysée a încercat să mai „panseze” efectele, dar e clar că nu a înțeles mare lucru. A adus acum tulumba să stingă focul. Degradarea vieții de zi cu zi și intenția de mărire a prețului la benzină, în contralumină cu refuzul de a suprima facilitățile la impozitul pe avere, „e mai rău decât tot“, a concluzionat unul dintre protesta­tari. Și asta a fost una dintre revendicările esenți­a­le ale mișcării. Iar Macron îi tot dădea înainte cu transformarea țării, cu sistemul de pensii, cu încăl­zirea climei așa cum poporul a optat acum un an și jumătate. Astăzi, nimic din toate astea nu mai sunt valabile. Însă un lucru e cert. Criza este mult mai profundă. Iar lumea este nemulțumită și în Belgia și-n Spania și-n Italia și-n Germania, unde Merkel nici nu va mai candida, că așa a ajuns de populară. Nu mai vorbim de situația de la noi, că ne ia cu leșin. În orice caz, trebuie schimbat radical modelul economic. Iar nemulțumirile, care par a se croniciza în Vechea Europă spun totul. Spunem doar atât: cantitatea de resurse financiare trebuie repartizată mai echitabil. Astfel încât, pătura de mijloc să înceapă să se îngroașe din nou. Dar pentru asta trebuie mai puțină lăcomie umană, pe care alții, din era postindustrială l-ar numi profit. Că până la urmă, la ce să mai folosești banii, dacă peste tot este foc, fum și vitrine sparte. Și cheia… franceză, pe care Macron a găsit-o acum pare foarte potrivită…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.