Viteza de propagare a știrilor, pe tot felul de televiziuni, site-uri și, mai ales, facebook, are consecințe dezas­truoase asupra comportamentului oamenilor, asupra adoptării unei poziții cât de cât apropiate de corectitudine. Majoritatea zdrobitoare a devoratorilor de presă nu mai primește informații, ci doar știri. Nu îi interesează dacă acestea conțin cu adevărat informații, ci se lasă pradă unui șuvoi de așa-zise dezvăluiri de ultima oră, căutându-le exact pe cele care la momentul îngurgitării satisfac, măcar în mică măsură, starea de spirit din acel moment sau, din contră, starea permanentă de spirit a cronofagului. Când a găsit ceea ce căuta, refuză din start să primească informații aplicate despre conținutul știrii. Fără îndoială, una dintre acele stări de spirit având caracter de permanență este naționalismul. Naționalistul consumă șuvoaiele de știri în căutarea celor care se pliază pe starea lui de spirit și, mai cu seamă, pe dorința lui de a reacționa violent la tot ceea ce aduce atingere icoanelor sale ideatice. Nu acceptă niciun fel de informație susceptibilă de punere pe gânduri, iar de aici, chiar în cazul unui individ destul de echilibrat și obiectiv, pot apărea reacții total lipsit de suport. Ca să nu vorbesc doar la modul teoretic, iată un lucru concret: ministrul Educației și-a dat demisia, pentru că asta a cerut președintele UDMR, Kelemen Hunor, iar Liviu Dragnea s-a conformat. Evident, primul lucru la care m-am gândit a fost acela că Dragnea se teme că ALDE va părăsi coaliția de guvernare și vrea să atragă UDMR, satisfăcându-le maghiarilor tot felul de pretenții absurde, sacrificând interese vitale ale românilor, ale statului român. Nu ar fi fost o noutate, UDMR a câștigat în toate guvernările de după revoluție, pas cu pas, vorba lui Iohannis, mai multe drepturi ale minorității maghiare din România decât în orice altă țară. Am vrut, însă, oricât de na­ționalist sunt, să văd exact motivul supărării lui Hunor, care a declarat că întrerupe orice colaborare cu coaliția de guvernământ pentru că ministrul educației și-a permis să ia decizii privind predarea limbii române la clasele 0-IV cu predare în limba maternă, fără să consulte minoritățile. De fapt, despre ce este vorba: ministrul a decis ca la acele clase limba română să nu mai fie predată de către învățători, ci de către profesori cu studii academice în limba română. Cu tot respectul, cred că este o idioțenie sau, mai degrabă, o tentativă de a ațâța spiritele naționaliste, în scopuri pur electorale. Din moment ce în toate școlile din România învățătorii sunt cei care îi învață pe prunci limba română, mi se pare absurd să impui ca pe odraslele maghiarilor, slovacilor sau nemților să îi învețe un profesor superșcolit. Doar pe ei! Nici măcar Dragnea nu a putut să-l contrazică pe Kelemen Hunor, ci i-a dat dreptate. Că are el și alte motive să ia partea UDMR, e una, dar de data asta chiar este vorba despre bun simț și normalitate.

Recomandările redacției