În mod sigur aţi fost în această viaţă la bordul unei maşini, în care oricât eraţi de obosiţi, ca pasageri desigur, nu puteaţi închide un ochi. Pentru că stresul creat de faptul că v-aţi încredinţat viaţa pe mâinile unui şofer prost vă chinuia la maxim. Am un cunoscut, om de treabă de altfel, dar care face parte din categoria de persoane cu „două mâini stângi“ sau „două picioare stângi“. A luat, în cele din urmă, carnetul de şofer şi, odată cu el, şi-a „tras“ şi o maşină second-hand. Că omul nu-şi putea permite mai mult. Aşa că acum avem aproape 5,5 milioane de autoturisme, din care circa 400.000 au intrat în ţară doar de la începutul anului. Dintre acestea
imensa majoritate sunt, cum altfel, maşini la mâna a doua. Aşadar de când taxa de mediu a fost scoasă ,,printre cele 102 taxe inutile“ s-a înregistrat un adevărat boom al importului de rable. În medie la un autoturism, cunoscătorii zic că se economisesc echivalentul a 7-800 de euro. Să recunoaştem o sumă importantă pentru cei mai mulţi dintre români. Dar asta ar fi deja o altă discuţie – de ce am ajuns în această situaţie. Îngrijorător este faptul că 70% dintre maşinile care circulă acum în România sunt mai vechi de 10 ani, iar 20%, adică una din cinci este mai veche de 17 ani. Or, asta poate însemna că un sistem de direcţie sau de frânare, ar putea ceda în orice clipă. În plus nu mai vorbim de poluare, că pare un joc de copii, pe lângă potenţialul pericol care circulă pe drumurile publice. Or, foarte multe dintre accidentele cu victime sau cu răniri foarte grave, care necesită îngrijiri medicale şi tratamente costisitoare au la origine maşini care sunt destul de vechi. De aceea, trebuie judecat foarte bine ce se pierde şi ce se câştigă când se elimină o astfel de taxă. În plus, chiar starea drumurilor de la noi şi penuria de autostrăzi nu pemite o aşa mare densitate de maşini. Ăia se bucură că li se scot din ţară gunoaiele pe patru roţi, ai noştri conaţio­nali sunt fericiţi că au găsit chilipirul motorizat. Iar peste câţiva ani nu vom mai şti ce să facem nici cu asemenea munţi de maşini, care în final nu vor mai putea fi utilizate. Unde le vom… arunca şi cum le vom neutraliza. Şi ne va costa, în final, cu mult mai mult. Asta în loc să găsim acum o modalitate inteligentă de a facilita oamenilor finanţări care să le permită cumpărarea de maşini noi, fiabile, cu grad mic de poluare sau chiar şi electrice. Totuşi trebuie să admitem că acum, o maşină electrică este o investiţie peste posibilităţile unui om cu venit mediu. În plus, nici ţara nu este pregătită cu staţii de alimentare rapidă, care să permită ajungerea la destinaţii mai lungi într-un timp rezonabil. Progrese se fac însă, dar nu la un nivel suficient de rapid. În orice caz, sunt multe de făcut. Dar şi mai multe de socotit. Cu cap, cu soluţii viabile pe termen mediu şi lung. Chiar şi pentru chestiunea… pericolelor publice. Până acum nu prea ne-a ieşit… dar România a devenit cel mai mare cimitir ambulant din Europa.

Recomandările redacției