Colonia Satu Mic

0
184

Această colonie a fost înfiinţată lângă satul cu acelaşi nume, sat apărut în anul 1866, prin colonizarea de etnici maghiari. Aceştia au fost aduşi în pusta Şilindiei de către familia Dezsö, cu scopul defrişării pădurilor din zonă[1]. Moşia acestei familii avea aproximativ 2000 de iugăre. Moşierul a impus ţăranilor o arendă ridicată, motiv pentru care o parte dintre ei au plecat din Satu Mic sau Deszöháza. Cei care au rămas şi-au construit case şi au dus o viaţă la limita sărăciei. Oferim câteva statistici demografice pentru a ilustra evoluţia satului: în anul 1869 Satu Mic număra 397 locuitori, în anul 1900 avea 577 locuitori iar în anul 1922 avea 672 săteni[2]. Majoritatea locuitorilor erau unguri, însă cu timpul în comunitate s-au aşezat şi români.

Autorităţile îndrituite cu aplicarea Reformei agrare din 1921 au considerat că zona dispune de un surplus de fond funciar şi poate constitui un centru de colonizare. Din aceste raţiuni a început colonizarea ţăranilor români mai ales din Hunedoara. Procesul a început în anul 1928, când a avut loc şi primul contact între colonişti şi pusta Satului Mic. Între anii 1928-1930 s-au făcut măsurători cadastrale iar coloniştii şi-au luat în primire loturile. Colonia a fost înfiinţată în perioada 1930-1932 când nou-veniţii şi-au construit casele şi s-au mutat definitiv în colonie. Arhivele Naţionale indică un număr de 43 de colonişti veniţi din comuna Bulzeşti, judeţul Hunedoara[3].

Foarte interesante sunt informaţiile de istorie orală, care surprind momentul colonizării şi începutul formării coloniei. Astfel, domnul Traian Giurgiu în vârstă de 91 de ani îşi aminteşte că au fost colonizate în Satu Nou aproximativ 50 de familii. Majoritatea proveneau din comuna Bulzeşti, judeţul Hunedoara dar şi din judeţul Arad, din satele Dud şi Agriş. Capii de familie s-au prezentat în colonie încă din anul 1928. Atunci, inginerii topografi au măsurat loturile de pământ în suprafaţă de 5 ha teren arabil, 1 ha pădure şi 1 ha păşune, care reveneau fiecărui colonist. Erau bătuţi pari în pământ cu numele fiecărui colonist pentru a delimita proprietăţile individuale. Informatorul nostru ne-a dat şi câteva nume de colonişti: Aslău Avisalom, care era şeful coloniei, delegat la toate problemele importante, Giurgiu Constantin, Giurgiu Dionisie (tatăl informatorului nostru), Şuica Nicolae, Şuica Savu, Furdea Alexandru, Mihai Dionisie, Aslău Todor, etc.

Primele case au fost construite în noua regiune după 1930. Aceste case fie erau efectiv mutate cu căruţele din zonele de băştină, fie erau cumpărate de la locuitorii din Satu Mic, mai vechea vatră înfiinţată în anul 1866. Ȋn acest caz, casele erau sparte în sat, transportate şi rezidite în colonie. Colonia a avut şcoală şi biserică. Iniţial, cursurile se desfăşurau în casa unui colonist. Remarcăm eforturile învăţătorului Iluna Ioan care a intervenit de mai multe ori la inspectoratul şcolar de la Arad, pentru a obţine fondurile necesare ridicării unui edificiu şcolar, lucru care s-a şi întâmplat. Slujbele religioase se oficiau de asemenea în casa unui colonist. Treptat colonia s-a dezvoltat ca o comunitate aparte, în prelungirea imediată a satului Satu Mic[1].

Avem însă exemple de colonişti care nu s-au putut adapta noului context geografic şi economic, renunţând la loturile primite şi întorcându-se la locurile natale. Ȋn anul 1938 mai erau în colonie doar 37 de colonişti din cei 43 câţi erau înscrişi în anul 1928. Aceştia au primit în total 485 iugăre şi 416 st.p.[2].

Astăzi, colonia de români Satu Mic, face parte din prelungirea vetrei satului cu acelaşi nume, fiind arondată comunei Şilindia.

 

 

Anexe documentare

Colonia Satu Mic a fost înfiinţată lângă localitatea cu acelaşi nume

colonia satu mic

 

Coloniştii din Satu Mic şi-au zidit propria şcoală, care avea şi o sală pentru rugăciuni

scoala

 

 

Casă aparţinând unui colonist, mutată din localitatea de baştină, comuna Bulzeşti, judeţul Hunedoara. Casa este construită în tehnica şoşilor în lemn, specifică zonei montane. Datează din 1930.

casa colonist

 

material realizat de dr. Răzvan Meszar

 


[1] Ştefan Marinescu, “Colonizările din a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe teritoriul fostului comitat Arad”, în Ziridava, nr. XIX-XX, Arad, 1996, p. 202

[2] Alexandru Roz, Kovách Géza, Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad, Editura Universităţii Vasile Goldiş din Arad, 1997, p. 211

[3] A.N.-S.J.Ar., fond S.A.J.A., dos. 30/1928, f.122

[4] Informator Traian Giurgiu, fiu de colonişti, originar din comuna Bulzeşti, judeţul Hunedoara, născut în anul 1921. Interviu luat la data de 30 ianuarie, 2012

[5] A.N.-S.J.Ar., fond S.A.J.A., dos. 22/1938, f. 5

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.