Duminica a doua din Postul Mare, 4 martie 2018, a oferit credincioşilor din parohia ortodoxă română Sânmartin, protopopiatul Arad, un moment aparte. După săvârșirea Sfintei Liturghii, cei prezenți în sfânta biserică au parcurs câteva file de istorie prin prezentarea cărții „Așezare rurală între context și dogmă. Sânmartin”, scrisă de preotul paroh Cris­tian Prună.
Apărută cu binecuvântarea Înalt­preasfințitului Părinte, Dr. Timo­tei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, cartea este consacrată vieţii bisericești din Sânmartin și este o lucrare menită să statornicească şi să întărească identitatea spirituală  dar şi de neam şi de limbă, a locuitorilor din aceste ţinuturi ca parte integrantă a vieţii cotidiene. Este dedicată tuturor locuitorilor din Sânmartin… ,,celor din trecut, din prezent și din viitor”.
Câteva considerații
Coordonatorul editorial al lucrării, profesoara Geanina Iovănescu și coordonatorul științific, pr. lector dr. Cosmin Panțuru de la  Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, au făcut câteva considerații pe marginea cărții care sunt inserate în cuprinsul acesteia. „Lucrarea  «Așezare rurală între context și dogmă. Sânmartin», realizată de preotul Cristian Prună a început să prindă contur în momentul în care autorul s-a gândit să valorifice această localitate care se află sub îndrumarea sa spirituală. Scrierea a purces la drum din dorința de a reliefa cadrul geografic, istoric și religios-administrativ al parohiei și al localității Sânmartin, din județul Arad. O astfel de așezare cu un istoric remarcabil nu trebuie să rămână sub tăcere, ci trebuie să prindă viață și să ofere generațiilor prezente și  viitoare, un prilej de a descoperi atât locul natal cât și locul în care au ales să conviețuiască. Preotul Cristian Prună pune în fața noastră, a cititorilor, o serie de informații mai puțin cunoscute despre satul Sânmartin, despre parohia Sânmartin și despre importanța întocmirii unui astfel de studiu. Valoarea acestei lucrări reiese din faptul că niciodată nu s-a mai scris nimic despre această așezare. Orice carte are menirea sa, însă în momentul în care pornești la drum și întâlnești în paginile unei cărți părticele din cel care a zămislit-o, acea carte, indiferent de subiectul tratat, devine o comoară pentru sine și pentru ceilalți. Scrierea  «Așezare rurală între context și dogmă. Sânmartin» are menirea de  a aduce o rază de bucurie în sufletele noastre și de a contura o parte a identității spirituale a locuitorilor din această zonă a țării”, susține prof. Geanina Iovănescu. „Lucrarea de faţă, prima de acest fel în istoria nu doar a parohiei, ci implicit a localităţii Sânmartin, apare în urma propunerii venite din partea autorului de a constitui o parte din tema prezentată în vederea obţinerii gradului profesional I în preoţie. Deşi atestată documentar în anul 1374, cu etnii şi confesi­uni specifice zonei, date exacte despre înfiinţarea parohiei ortodoxe care face obiectul studiului de faţă avem doar în anii 1943-1944, când din unitate misionară devine parohie de sine-stătătoare prin desprindere din parohia matră, Macea. Cert este că în timp, noua entitate juridică reuşeş­te să se organizeze din punct de vedere administrativ cu toate cele de folos activităţii desfăşurate, respectiv cu o seamă de bunuri sacre şi asimilate acestora, precum şi cu alte imobile comune care constituie un veritabil patrimoniu mobil şi imobil. Ceea ce surprinde la această lucrare, este folosirea inedită de către autor a izvoarelor documentare provenite din diferite surse, atât bisericeşti cât şi laice (redate în textul propus cu fotocopii), care nu fac altceva decât să argumenteze încă o dată originalitatea lucrării. Din acest punct de vedere, de menţionat este şi faptul că, prin conţinutul său, opera e în acelaşi timp o monografie a aşezării Sânmartin, dar şi un studiu administrativ-bisericesc al parohiei cu acelaşi nume. Prin con­- tribuţia sa, părintele Cristian Prună, conducătorul Oficiului Parohial Sânmartin, reuşeşte să facă dintr-un sat cu un nume uitat de istorie, deci până odinioară «fără nume», un sat chiar «cu renume». Grăitoare în acest sens sunt preocupările Preacucerniciei Sale în domeniul ecleziastic ce consti­- tuie în esenţă întregul conţinut al lucrării de faţă. Îndemnăm cititorul autohton precum şi cel interesat să descopere prin lectură, întreaga viaţă a comunităţii care gravitează acum – în esenţă – în jurul Bisericii ortodoxe locale descrise”,  afirmă pr. lector dr. Cosmin Pan­țuru, de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara.
Sfântul Maslu de obște
Ziua respectivă a mai oferit credincoșilor și prilejul de a fi împreună rugători în taina Sfântului Maslu de obşte, cu preoţii cercului misionar nr. IV Pecica, care au răspuns invitaţiei preotului paroh Cristian Prună de a sluji împreună pentru tămăduirea sufletească şi trupească a celor aflaţi în diferite nevoinţe. Astfel, preoţi şi credincioşi au împlinit îndemnul Sfântului Apostol Iacob, care îi sfătuieşte pe credincioşii care sunt bolnavi să „cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru ei ungându-i cu untdelemn în numele Domnului şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav… şi de vor fi făcut păcate se vor ierta lor!” (Iacov 5, 14-15).
Ziua de aleasă rugăciune, slujire şi trăire duhovnicească s-a încheiat cu mulţumirile adresate de preotul paroh confraţilor preoţi care au răspuns ca de obicei cu multă solicitudine invitaţiei făcute de a sluji împreună și care au primit, fiecare, câte un exemplar al cărții.
(C.P.)

Recomandările redacției