Conform calendarului anexă la OMECS 5559/27.10.2015, pe siteul Inspectoratul Şcolar Jude­ţean Arad s-au afişat ieri rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor vacante în învățământul preuniversitar din judeţ.
Conform anunţului iniţial, pentru un număr de 100 de posturi titularizabile s-au înscris în concurs 608 candidaţi. Datele transmise ieri de ISJ arată că din cei 608 înscrişi pentru concurs, 504 s-au prezentat şi au susţinut probele, 104 retrăgându-se ori absentând din diferite motive.
Conform normelor în vigoare, titularizarea unui cadru didactic pe un post din învăţământul preuniversitar se face prin concurs, media minimă necesară fiind 7,00. Cei care obţin medii mai mici de 7,00 dar mai mari de 5,00 pot ocupa un post ca suplinitori.
Aşadar în concurs au intrat 504 candidaţi la titularizare. 212 dintre ei au obţinut note peste 7,00 (42,06%), deci aspiră la titu­larizarea pe unul dintre cele 100 de posturi disponibile, iar 164  de candidaţi au obţinut note între 5,00 şi 7,00 (32,53%). Totalul celor care au trecut cu bine peste acest concurs este de 376 (74,6%).
Pentru depunerea contestaţiilor s-au rezervat zilele de ieri şi de astăzi, iar rezultatele definitive după rezolvarea contestaţiilor se vor publica pe 3 august.
Repartizarea nominală a posturilor titularizabile se va face pe 8 şi 9 august, în şedinţă publică.
Pentru cetăţeanul interesat de starea actuală a învăţământului şi preocupat de viitorul educaţiei, statistica acestui concurs poate fi o oglindă destul de fidelă a unei realităţi uşor derutante. Astfel, numărul mare de promovaţi raportat la numărul sensibil mai mic al posturilor disponibile arată că munca de dascăl încă provoacă interes deşi este plătită prost – ca orice altă muncă cinstită dealtfel. Selectarea valorilor este o condi­ţie obligatorie în obţinerea performanţei, iar într-o societate corect stratificată valorile certificate prin selectare (concursul este o astfel de selectare), nu depăşesc niciodată, ca număr, valorile medii. În această idee, un nou concurs pentru cei 212 candidaţi cu medii peste 7,00 ar fi calea prin care să se afle cei mai valoroşi 100 de dascăli pentru cele 100 de posturi titularizabile. O densitate de 2,12 candidaţi pe un singur loc nu este mult, şi este îmbucurătoare şi dătătoare de speranţe concurenţa, dar ar fi nedrept ca titularizarea celor 100 de dascăli să se facă prin desemnare sau prin tragere la sorţi, iar nu prin concurs.
Surprinde de asemenea diferenţa foarte mare dintre notele mari obţinute de unii dascăli la inspecţia la clasă şi notele imposibil de mici luate de aceiaşi la probele propriu-zise de concurs. Explicaţii s-ar putea căuta şi chiar s-ar putea găsi, şi-ar fi şi necesare, dar aceasta ar trebui să fie în principal temă de casă pentru profesorii şi învăţătorii în cauză, şi doar în secundar una a inspectoratului sau a publicului.
Ce contează cu adevărat pentru societate este imaginea de ansamblu produsă de acest concurs: România, Aradul în cazul care ne interesează, are dascăli valoroşi, pregătiţi bine şi foarte bine, iar catedra încă atrage deşi salariile sunt aşa cum sunt şi infrastructura e departe de condi­ţiile ideale.
Aşadar marea problemă nu este cea a dascălilor – că sunt puţini sau slab pregătiţi,, ci aceea a sistemului care ar trebui revizuit în integralitate şi schimbat din te­melii, cu elevul în centrul acestui sistem – ca obiect al atenţiei, şi cu dascălul deasupra a orice – ca autoritate incontestabilă şi indiscu­tabilă. Abia când dascălul va re­- deveni autoritate va redeveni şi şcoala şcoală. Altfel, fără autoritate, orice concurs, ca şi acesta despre care scriem acum, nu va fi altceva decât o formă de accedere într-o slujbă minusculă de funcţionar mărunt pus de stat la dispoziţia discreţionară a unui elev suprasaturat de drepturi şi a unor părinţi pentru care odraslele li-s sori iar dascălii slugi.

Recomandările redacției