Arestarea primarului Florin Moţ miră poate doar pe cei care nu l-au cunoscut sau nu au auzit despre acest lider al comunităţii din Zărand. De ani de zile se vorbea despre afacerile cu pământ din zona Zărandului, care l-ar fi avut ca protagonist pe primarul Florin Moţ. Ziarele, de-a lungul timpului, au prezentat mai multe scandaluri din zonă, reclamaţii de la cei care solicitau pământ şi nu li se dădea, de la oameni care au primit pământul, dar pe acelaşi amplasament au mai primit şi alţi cetăţeni, despre certurile dintre primar şi secretar, care curând s-au lăsat cu amenzi de la Prefectură pentru ambii protagonişti.
Dar cel mai mult se vorbea de luxul pe care îl afişa primarul Moţ. Lumea se întreba de unde atâţia bani? De unde maşini de lux de zeci de mii de euro, de unde vile? De unde celebra fermă Dallas, despre care se vorbea de mult timp şi unde personaje importante din judeţul Arad, începând de la lideri politici judeţeni şi terminând cu procurori, poliţişti, judecători, oameni de afaceri participau la chefuri de care se vorbea luni întregi? Iată că în spatele acestui lux descoperim că se află, aşa cum se bănuia, corupţia. Cel puţin în cazul de faţă, în care primarul Moţ aflăm că ar fi cerut 40.000 de euro şpagă, pentru a rezolva nişte terenuri. O sumă enormă pentru oamenii de rând, o sumă pe care un biet funcţionar din Primăria Zărand, cu 150-200 de euro salariu, ar câştiga-o într-o viaţă de muncă pe brânci. Iată că în timp ce aceşti funcţionari se chinuie de la o zi la alta, cei aleşi să ne repre­zinte interesele se joacă cu zecile de mii de euro şi-şi umflă buzunarele din două-trei semnături.
Era evident că în cele din urmă primarului de la Zărand avea să i se înfunde. Indiferent cât de bazat fusese, indiferent câte personalităţi importante ale Aradului i-au trecut pragul şi s-au veselit la masa acestuia. Până la urmă, luxul afişat, prorietăţile despre care vorbea toată lumea nu aveau cum să nu atragă atenţia, având în vedere că era vorba despre un om angajat la stat până la urmă, cu un salariu decent, dar insuficient pentru toate aceste cheltuieli.
Din păcate, cazul lui Florin Moţ nu e unicat nici în România, nici în judeţul Arad. Cu­noaştem cu toţii destui primari care nu pot să-şi justifice ave­rile, nu pot să spună cu ce bani şi-au cumpărat limuzinele şi nici cum şi-au ridicat palatele. Ştim cu toţii primari, parlamentari, care au intrat în politică rupţi în blugi, cum a fost şi ca­zul lui Gheorghe Falcă (despre care o să vorbim pe larg în numerele viitoare pe subiectul averii) sau călare pe bicicletă cu basca pe iliş, cum sunt câ­ţiva primari din judeţ, iar după câţiva ani în care singurul ve­nit le-a fost salariul de la stat au ajuns să circule cu limuzine, să-şi facă vacanţe costisitoare în cele mai exotice zone ale lumii şi să se lăfăie în palate cu piscină şi băi poleite cu aur. Cum au reuşit? Ce secret au găsit? Poate cazul Moţ este răspunsul pentru averile celor mai mulţi dintre aceşti indivizi îmbogă­ţiţi peste noapte.
Politicieni ca Florin Moţ sau alţii din Arad asemeni lui n-ar fi putut niciodată să ajungă la o avere atât de impresionantă dacă legislaţia n-ar fi fost făcută în aşa fel încât să-i protejeze pe politicienii de acest gen. Dacă ANI ar fi fost cu adevărat o instituţie care să se ocupe de verificarea averilor şi nu de verificarea declaraţiilor de avere. O instituţie care să verifice şi contractele de împrumut (prin care a încercat Florin Moţ să mascheze şpaga) sau altfel de contracte (de consultanţă în special), o instituţie care să verifice nu numai averea personală a politicianului, ci şi modul în care se fac banii prin firmele nevestelor, fraţilor, copiilor, bani care ulterior ajung în buzunarele politicienilor.
Până când politicienii se vor gândi să schimbe totuşi legislaţia şi să transforme ANI într-o agenţie cu adevărat func­ţională, dar şi să elaboreze o lege pentru confiscarea averi­lor ilicite sau cele care nu pot fi justificate, e bine că, totuşi, a început să se mai mişte ceva şi în judeţul Arad, iar oameni care până ieri erau intangibili, astăzi încep să aibă insomnii. Se aude că după cazul Moţ ur­mează şi alţii, cocoţaţi şi mai sus în ierarhia „personalită­ţi­lor“ ară­dene cu funcţii, oameni care se cred astăzi mici Dumnezei. Să sperăm că încet, în­cet, mizeriile politicienilor co­- rupţi vor ieşi la iveală, chiar dacă mai târziu decât ar fi trebuit, fiindcă au fost acoperiţi ani de zile.

Recomandările redacției