CovaciPotcovarii, sau „covacii” – cum mai sunt cunoscuţi prin părţile noastre – sunt din ce în ce mai puţini. Meşteşugul dispare de-o­dată cu diminuarea drastică a numărului de cai, locul acestor animale de tracţiune fiind luat de tractoare şi de alte utilaje agricole. Domnul Roman Coroi, covaciul din zona noastră, încă nu se poate plânge că nu are de lucru, deoarece caii n-au dispărut cu totul din peisajul hălmăgean, iar pe de altă parte la covăcie se ocupă şi cu alte lucrări de profil, cum ar fi producerea de securi, de topoare, de sape, lopeţi şi câte alte „fierătanii” necesare gospodarilor din zona noastră. Mai în glumă, mai în serios, oamenii din covăcie spuneau că nu este exclus să ne reîntoarcen la cai şi la boi, având în vedere poluarea mediului şi diminuarea resurselor de ţiţei. Nici n-ar fi de mirare, spunem noi, mai ales dacă ţinem cont şi de tendinţa către ecologizarea materii­lor prime alimentare.

Recomandările redacției