craciun[1]Credincioşii ortodocşi sârbi au sărbătorit, marţi seara, Ajunul Crăciunului, după calendarul de rit vechi, participând la slujbele religioase oficiate atât la Biserica Ortodoxă Sârbă din cartierul Gai cât şi la Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Piaţa Sârbească, la finalul cărora, potrivit tradiţiei, au asistat la ceremonia de ardere a stejarului (badnjakul).
Credincioşii ortodocşi sârbi sărbătoresc Crăciunul cu 13 zile mai târziu deoarece ei respectă calendarul Gregorian.
În dimineaţa zilei de Ajun, la sate, se păstrează tradiţia conform căreia capul familiei merge împreună cu mezinul în pădure pentru a aduce acasă „badnjak”, adică trunchiul de stejar. Acest lemn îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea lui în casele fiecăruia.
În seara de ajun, sârbii merg la biserică unde este amenajată o iesle care simbolizează Naşterea Domnului în ieslea de la Betleem. Femeile care merg la slujba de la biserică se întorc acasă cu paie sfinţite, şi se spune că aceste paie le va proteja casa şi le va aduce noroc.
Badnjakul mai aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut. Cu cât focul este mai mare, cu atât anul care vine va fi mai bogat şi mai prosper.
După participarea la slujba de la biserică, sârbii au cântat co­linde şi au fost serviţi cu sărmăluţe, fasole, cornuleţe, cozonac şi ceai cald.
În ziua de Craciun, credincioşii servesc masa şi bucate tradiţio­nale, printre care şi česnica. Aceasta este o prăjitură din foi de aluat fraged, cu nucă sau dovleac, în care se pune o monedă. Se spune că cel care va găsi banii în bucata de plăcintă va fi cel mai norocos membru al familiei şi va aduce acasă cei mai mulţi bani.
Sârbii au pentru această sărbătoare un salut special. Cel care salută primul spune „Hristos se rodi” (Domnul s-a născut), iar răs-punsul celuilalt este „Vojstina se rodi” (Adevărat s-a născut).
Tradiţia spune că în prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr care se numeşte „polozainik” şi trebuie să primească daruri.
Miercuri, credincioşii ortodocşi de rit vechi vor participa la Sfânta Liturghie de Crăciun atât la Bise­rica Sfinţii Petru şi Pavel din Piaţa Sârbească cât şi la Biserica din cartierul Gai.
În aceeaşi zi au mai sărbătorit Crăciunul ucrainenii şi ruşii stabi­liţi în judeţul Arad.

Recomandările redacției