IMG_1294 IMG_1297 IMG_1298În ajun de mare sărbătoare, de Rusalii, Piața din Hălmagiu a cunoscut o afluență deosebită de oameni. În această zonă majoritatea localnicilor trăiesc din creşterea animalelor. „Din moment ce nu sunt locuri de muncă, trebuie să faci ceva să supravieţuieşti şi atunci în zona noastră cetăţenii se ocupă cu creşterea animalelor şi a pomilor fructiferi. Agricultura merge mai slab, mă refer în special la grâu, dar în ceea ce priveşte cultura cartofului este o cultură de bază. Fiecare om îşi alege o preocupare pentru a supravieţui. Şi pe piaţă sunt foarte puţini de la noi din zonă care mai vând legume, fructe“, a spus Adrian Ţoca, primarul comunei Hălmagiu.
Fructele de sezon, la mare căutare
În piaţa din Hălmagiu, Elena Voichiţa Başa o vânzătoare de căpşuni din satul Leasa consideră că orice este rentabil şi merge în zona noastră dar trebuie să şi-ţi placă ceea ce faci. „Eu mă ocup cu căpşu­năritul;  am o suprafaţă plantată cu căpşuni, nu este chiar mare dar să ştiţi că am rezultate, deşi anul acesta cultura este compromisă din cauza timpului. Unii pun în căpşuni o substanţă care le forţează coacerea iar dacă vă uitaţi în mijlocul fructului este verde, adică necopt. Ale mele sunt ecologice aşa cum le-a lăsat mama natură, aşa şi trebuie să fie toate cele pe care le mâncăm, aşa ar trebuie să se procedeze şi cu roşiile şi toate legumele şi fructele“, a spus Elena Başa Voichiţa, vânzătoarea de căpşuni.
Animale puține
Sâmbăta, în piaţa din Hălmagiu erau doar patru vaci aduse la vânzare, preţul acestora fiind cuprins între 900 şi 1 000 euro.
„Dacă nu ar mai fi subvenţie iarăşi ar fi piaţa plină de animale, aşa spun eu dar ce să facem, de unde să dau eu 1.000 de euro pe o văcuţă? Este mult prea mare preţul“, a spus un cumpărător din piaţă.
Meşteşugarii, prezenţi în piaţă
Întotdeauna principalul meşteşug al oamenilor din Avram Iancu – ca și din alte zone, a fost prelucrarea lemnului. Dintre multele meșteșuguri cel mai întâlnit în zilele noastre a rămas cel al confecţionării furcilor de adunat fân, a greblelor şi a cozilor pentru coase, topoare lopeţi şi altele. „În localitatea Avram Iancu sunt cei mai mulţi meşteri de unelte făcute din lemn. Să ştiţi că este multă muncă cu confecţionarea acestor furci dar nu avem ce face trebuie să trăim din ceva“, a spus Ionel Rada, un meșteșugar din Avram Iancu.

Recomandările redacției