Este firesc ca odată terminate studiile universitare să poţi pune în aplicare abilităţile obţinute. Încă de la bun început trebuie să vă dezamăgesc spunându-vă că puţini sunt cei care vor activa în domeniul arheologiei. După cum bine ştiţi deja, arheologia este o ştiinţă de nişă, iar fondurile alocate disciplinelor umaniste sunt pe cale de dispariţie. Ţinând cont de aceasta, cred ca deja sunteţi conştienţi că nu veţi face avere practicând meseria de arheolog. Bun, am putea zice, nu se face avere, dar măcar ai parte de aventură, la fel ca-n filmele cu Indiana Jones, ori Tia Carrere. Greşit… arheologia la fel ca orice altă ştiinţă e o disciplină în care trebuie să-ţi petreci mult timp în bibliotecă, dar şi să mânuieşti cu abilitate hârleţul, lopata, şpaclul şi peria. Pe lângă acestea, trebuie să ştiţi că o pereche de bocanci impermeabili şi un rucsac bun vă sunt cei mai buni prieteni prin luna noiembrie.

Dacă totuşi ţineţi morţiş să deveniţi arheolog, aveţi un număr restrâns de opţiuni. În România, la fel ca în multe alte ţări ale lumii, arheologia rămâne un atribut aproape exclusiv al statului. Astfel, una dintre opţiunile viabile ale tânărului absolvent ar fi angajarea într-un muzeu, unde pe lângă munca obişnuită de arheolog va trebui să inventariaţi artefacte, organizaţi expoziţii, întocmiţi fişe de obiect, iar dacă timpul vă va permite veţi mai scrie câte o lucrare ştiinţifică. Desigur, cei mai norocoşi pot spera la un post de cercetător debutant într-un institut al Academiei, ori ca asistent în cadrul unei universităţi.

O parte dintre dumneavoastră, care sunteţi foarte pasionaţi de această meserie şi nu aveţi posibilitatea să lucraţi într-una dintre cele trei tipuri de instituţii evocate, puteţi avea oportunitatea de a munci în arheologia contractuală, pe diverse şantiere. Pentru varianta din urmă, trebuie să va atenţionaz că deşi remuneraţia este mulţumitoare nu ai de lucru tot timpul şi veţi sta cu sufletul la gură până la obţinerea unui nou contract.

Din păcate în schema de personal a universităţilor de la noi lipsesc consilierii pentru dezvoltarea carierei, meniţi a ghida studentul în primii paşi ai profesiunii. Ştim bine, că o carieră se clădeşte încă din primul an de studenţie, dacă nu mai devreme. În aceste condiţii este foarte uşor să iei decizii greşite sau să îţi formezi o idee falsă asupra profesiunii pentru care te pregăteşti.

Aşadar, cum să ai cariera dorită fără sprijinul adecvat?

Este greu de dat un răspuns pertinent la această întrebare. Totodată trebuie ţinut cont de faptul că reţeta universală a succesului nu a fost încă descoperită. Totuşi, pot fi enumerate câteva sfaturi care până acum nu au făcut rău la nimeni. Cel mai important ar fi să petreci cât mai mult timp citind lucrări de specialiate. Alături de aceasta ar fi util să lucrezi pe cât mai multe şantiere arheologice şi să cunoşti cât mai mulţi arheologi.

Victor Sava

Recomandările redacției