În adolescenţă relaţiile păreau cel mai complicat lucru de pe pământ – nu ştii ce vrei, nu ştii cum să zici ce vrei în cazul în care ai aflat şi aşa mai departe…
Dar nici când devii adult lucrurile nu se simplifică, ci mai degrabă ai putea spune că se complică şi noi, ca oameni, le complicăm tot mai mult. E în natura noastră să procedăm astfel.
La 18 ani relaţiile sunt floare la ureche şi cu cât înaintezi în vârstă şi devii mai înţelept / înţeleaptă, cu atât totul se complică. Ai un job, deci puţin timp liber. Ai bani, dar multe alte responsabilităţi şi chestii de plătit – deci poţi spune că ai $ şi nu prea. Ai disponibilitate, dar parcă-ţi vine tot mai greu să-ţi laşi inima în mâinile oricui.
După toate gripele emoţionale prin care ai trecut la viaţa ta, ţi-au crescut şi standardele. Nu mai poţi ieşi cu anumiţi tipi pentru că ţi-ai format deja o părere. Cam ştii ce îţi place şi ce vrei de la EL ca să nu mai dai nicio şansă celor care gravitează ca nişte sateliţi scoşi din funcţiune în jurul tău. Nu poţi ieşi în anumite locuri pentru că ai un statut şi nu e de tine chiar aşa, orice local. Şi asta îţi limitează destul de mult opţiunile. Apoi când îţi dai seama că standardele tale sunt acolo sus şi timpul trece, trece, trece, începi să le cobori.
Mai mult: Cu şi despre relaţii: Cum ne complicăm singuri vieţile – Relaţii | Libertatea.ro
