Curtea de Conturi, la raport: administraţiile locale din judeţ au prejudiciat bugetul cu peste 34 milioane de lei

0
86

curtea de conturiCurtea de Conturi prezintă rezultatele controalelor făcute în cursul anului trecut pe raza judeţului Arad. Potrivit unui raport care a fost dat publicităţii, în cursul anului 2012, administraţiile locale din judeţ au prejudiciat bugetul de stat cu peste 34 milioane de lei. Astfel, în urma verificărilor făcute la 81  de entităţi, s-a constatat că valoarea veniturilor suplimentare nerealizate este de 1.393.000 lei, valoarea prejudiciilor s-a redicat la 6.188.000 de lei, iar abaterile financiar contabile au fost cuantificate la 26.749.000 de lei. La toate acestea au fost calculate obligaţii accesorii de 413.000 de lei, astfel încât valoarea totală a prejudiciului a fost calculată la 34.743.000 de lei.
„Potrivit programului de activitate pe anul 2013, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Arad au fost desfăşurate până în prezent un număr de 31 acţiuni, din care 28 de acţiuni de audit financiar, o misiune de audit al performanţei şi două de acţiuni de control”, se arată în raport.
Nereguli semnificative şi frecvente
Auditorii susţin că în toate cazurile au fost constatate nereguli, astfel că, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru emiterea certificatelor de conformitate. „În vederea valorificării constatărilor consemnate în actele de control au fost emise un număr de 26 de decizii, cuprinzând 302 măsuri pentru înlăturarea abate­rilor cu caracter financiar-con­- tabil constatate, precum şi de stabilire a întinderii prejudiciilor şi de recuperare a acestora”, susţin autorii raportului. Echipele de control au descoperit cazuri semnificative şi frecvente de nerespectare a reglementărilor legale în domeniul finanţelor publice locale, fiind constatate abateri care au condus la neatragerea veni­turilor suplimentare cuvenite bu­getelor locale, producerea unor prejudicii în dauna resurselor publice locale, dar au fost şi cazuri în care faptele au avut  efecte negative asupra calităţii gestiunii economico – financiare a entităţilor audiate. „În urma derulării misiunilor de audit/control au rezultat abateri cu caracter financiar care au contribuit la netragerea unor venituri suplimentare, peste nivelul celor declarate de către contribuabili sau peste nivelul acestor venituri evidenţiate în contabilitate de către entităţile verificate în valoare totală de 1.544 mii lei. Din totalul veniturilor suplimentare estimate suma de 1.393 mii lei reprezintă impozite şi taxe locale precum şi alte venituri suplimentare nefiscale, iar suma de 151 mii lei constituie accesorii (majorări şi penalităţi) stabilite pentru neplata veniturilor bugetare în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege”, se arată în document.
Auditorii mai susţin că „o altă categorie importantă de abateri financiare sunt cele care au gene­rat prejudicii totale estimate la nivelul sumei de 6.450 mii lei, din care suma de 6.188 mii lei reprezintă prejudicii efective estimate, faţă de care au fost determinate foloase nerealizate în cuantum de 262 mii lei, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare”. De menţionat că în urma verificărilor făcute au fost recuperate prejudicii în valoare de 307.000 de lei,  adică 4,8 %, din totalul prejudiciilor constatate.
Gestiune după ureche
Auditorii au mai descoperit şi situaţii în care, deşi nu au fost produse efecte patrimoniale, s-a afectat „în mod nefavorabil calitatea gestiunii economico – financiare, o parte dintre acestea fiind cuantificate, cu ajutorul etalonului valoric, la un nivel de 26.749 mii lei”. Conform autorilor raportului, abaterile de această natură s-au referit la neincluderea, nereflectarea sau reflectarea eronată a unor elemente patrimoniale în cadrul patrimoniului public sau privat al unităţilor administrativ – teritoriale verificate. Printre nere­gulile evidenţiate de Curtea de Conturi se află modul în care a fost elaborarat şi fundamentat proiectul de buget pe anul 2012, precum şi autorizarea, legalitatea şi ne­cesitatea modificărilor aduse bu­getului aprobat; fundamentarea nerealistă a proiectelor de buget ca urmare a neinventarierii şi evaluării incorecte a materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se stabilesc impozitele şi taxele cuvenite bugetelor locale;  supradimensionarea veniturilor bugetare fără a se avea în vedere posibilităţile de realizare ale acestora, datorită necorelării veniturilor proprii programate, cu nivelul de realizare a acestui indicator pe anii anteriori. În raport se mai vorbeşte despre întocmirea unor programe de investiţii nefundamentate; existenţa unor neconcordanţe majore între datele consemnate în evidenţa contabilă, cele din situaţiile financiare şi evidenţa fiscală sau neînregistrarea în contabilitate a unor elemente patrimoniale cum ar fi terenuri, creanţe fiscale şi nefiscale, obligaţii faţă de furnizori, obiective de investiţii finalizate şi recepţionate, aportul la capital, cheltuieli şi venituri din exploa­tarea fondului forestier, precum şi datorii reciproce prin intermediul proceselor verbale de compensare.
Lucian Şerban

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.