Dascălii din cadrul AGIR acuză Serbia că interzice predarea limbii române în şcoli

Serbia a luat recent măsuri ferme la nivel legislativ împotriva limbii române în timp ce mimează că depune eforturi pentru drepturile minorităţii române. În martie 2013, un număr de 1.617 elevi au cerut oficial să înveţe limba română doar în judeţele Bor şi Zajecear din Serbia. Cel puţin încă pe atâţia din judeţele Branicevo, Pomoravski şi Podunavski ar dori şi ei acest lucru. Serbia, care în ianuarie 2014 speră să îşi prezinte într-o lumină favorabilă situaţia în faţa UE în deschiderea capitolelor 23 privind legislaţia şi drepturile omului, mimează începerea din noiembrie 2013 a unor ore de limbă română pentru aproape 600 de elevi dintre cei 3.000 care şi-o doresc.
„Autorităţile române şi internaţionale, jurnaliştii români, trebuie să întrebe răspicat Belgradul: de ce doar 600 elevi din cei 3.000 care şi-o doresc au început ore de limba română în Serbia de răsărit? De ce în orar, cele două ore de limbă română sunt programate chiar seara sau la câteva ore de la terminarea cursurilor, făcând imposibilă participarea multor elevi la ele? Şcolarii termină cursurile la ora 12-13, iar orele de limbă română sunt puse târziu, atunci când nu mai au mijloc de transport spre şcoală sau de la şcoală spre satele lor. De ce s-au făcut presiuni ca elevii să renunţe la limba română? În loc să rezolve cererile părinţilor şi elevilor cu bună credinţă, Belgradul, fiind deranjat că aşa mulţi doresc limba română, a elaborat un plan prin care să le scoată din cap românilor limba română sau să motiveze că nu sunt cadre didactice. Celor 1.617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear, care pe primul formular primit în martie 2013 de la şcoală optaseră pentru limba română, şcolile, în încercarea de a-i face să renunţe la opţiunea pentru limba română, le-au mai dat în septembrie un formular în care aveau de ales între limba română şi informatică. Vreo 600 s-au încăpăţânat şi nu au renunţat nici de această dată“, susţine Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIR).
Limba „vlahă“, în loc de română
Învăţătorii arădeni consideră că trebuie, urgent, cerut Serbiei să anuleze, prin Ordonaţă de Urgenţă, modificările legislative aduse în iulie 2013 Legii Educaţiei care reduc aproape la zero şansele să se găsească profesori care să predea limba română celor 3.000 de elevi care îşi doresc acest lucru. Mai trebuie cerut urgent ca şi administraţiile şcolare din Pojarevaţ, Jagodina şi Belgrad din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad, în care trăiesc, conform recensământului sârb, chiar mai mulţi români decât în Zajecear, încă din decembrie sau începutul lui ianuarie să-i consulte pe elevi dacă doresc ore de limbă română, să ia act de cererile în acest sens deja depuse de părinţi şi să înceapă din semestrul al II-lea şi în aceste judeţe ore de limba română.
Trebuie spus clar Belgradului, că în lipsa acestor măsuri, România nu poate da undă verde capitolelor de negociere cu UE privind justiţia şi drepturile omului.
„De la Comisia Europeană – comi­sarul Füle pentru extindere – îmi scrie că aceste aspecte ar trebui să fie ridicate de către partea română, de către Ministerul Educaţiei din România, în cadrul şedinţelor Comisiei bilaterale România – Serbia privind minorităţile încât să fie cuprinse în următorul raport privind progresele înregistrate în Serbia. De ce ministerul educaţiei din Belgrad oficializează o nouă limbă «vlahă», limbă nestandardizată şi nerecunoscută de nicio autoritate ştiinţifică nici din Serbia şi nici de aiurea? În Serbia există catedre de limba română la nivel universitar care ar putea evalua cunoştinţele de limbă română avute din familie de profesorii sau învăţătorii din zona Serbiei, încât să poată preda abecedarul în limba română. Degeaba! În acelaşi timp, se dă undă verde predării unei limbi inexistente «vlaha». Ce diplome pot avea cei care vor preda limba vlahă?“, se întreabă Viorel Dolha.