În urmă cu doar trei zile, Liviu Dragnea afirma că nu mai crede în justiţie şi că va fi, aproape si­gur, condamnat definitiv, a doua zi după referendum, când se va judeca atât apelul său cât şi cel al DNA. Dacă niciunul dintre apeluri nu va fi luat în seamă, va fi menţinută pedeapsa de trei ani şi jumătate. Nu ştiu dacă Dragnea mai păstra vreo urmă de speran­ţă până acum, dar dacă da, aceas­ta i-a fost spulberată luni, când magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis redeschiderea dosarului Tel Drum. Este drept, numai in rem, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. „Menţine celelalte dispoziţii ale rezoluţiei din data de 14 octom­- brie 2013, respectiv cele referitoare la neînceperea urmăririi penale cu privire la infrac- ţiunea de stabilire cu intenţie a unei valori diminuate a activelor unei societăţi, prevăzută de art 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se arată în decizia instanţei.
Ce să înţelegem de aici, că DNA ştie că pedeapsa va rămâne cea stabilită, sau că s-ar putea să fie chiar mai mică, deşi sistemul a cerut ca aceasta să fie de şapte ani, iar acum apasă pe accele­raţie, pentru a demonstra că, în ciuda defectării lui Kovesi şi a unor locotenenţi ai săi, tot el este cel care deţine butoanele? Vrea să revină în forţă, demonstrând că cine se ridică împotriva sistemului este făcut praf şi pulbere, distrus pe viaţă? Probabil că da, pentru că altfel chiar nu ar avea nicio noimă să risipeşti gloanţele trăgând într-un cadavru. Pentru că, să ne fie iertată expresia, din punct de vedere politic, aşa ceva devine Dragnea, indiferent de perioada în care va sta după gratii. Totuşi, ceva este neclar: din moment ce Dragnea nu s-a făcut vinovat de diminuarea activelor societăţii, fiind achitat, unde mai este corupţia, unde este abuzul în serviciu? Înclin să cred că noul proces se va baza, ca şi în perioada de glorie a Luluţei, pe nişte denunţuri spectaculoase, semnate de către cineva implicat în dosar. Cineva căruia i se promite că va scăpa basma cura­tă dacă inventează nişte grozăvii la adresa liderului PSD. Chiar dacă la înce­- put se redeschide doar in rem, ulterior, pe baza denunţurilor, Dragnea poate deveni rapid inculpat, judecat şi condamnat, chit că la ora sentinţei definitive el ar fi deja după gratii. Sau, poate că mă înşel, poate că, prin deschiderea unui nou dosar, sistemul vrea să-i convingă pe cei care îl susţin pe Dragnea să renunţe, să treacă de urgenţă în tabăra puciştilor, pentru că altfel praful se alege de partid. Iar trecerea în cealaltă tabăra ar în­sem­na, fără dubii, încetinirea proce­- sului de reformă, de implemen­tare a legilor justiţiei. Sau, pur şi simplu, renunţarea definitivă la ele, spre satisfacţia cancelariilor europene şi, mai ales, a lui Klaus Iohannis, care, chiar dacă nu reuşeşte, până la 1 ianuarie, să aibă guvernul său, ar primi binecuvântarea pentru al doilea mandat la Cotroceni.

Recomandările redacției