de Paul Krizner

„Acum, mai la bătrâneţe, pot să spun că
fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevăr.”
Petre Ţuţea

Nu e deloc uşor să vorbeşti despre adevăr, când el este practic într-o stare avansată de distrugere, de ascundere, de văduvire. Adevărul este unul, unic, însă nu vrem să-l cunoaştem sau să-l vedem, pentru că adevărul întotdeauna doare, deranjează, supără.
În aceste clipe, când lumea nu mai vrea să cunoască adevărul, atât din punct de vedere teologic, dar şi filosofic, mi-am adus aminte de filosoful român Petre Ţuţea, care spunea despre adevăr că este în Dumnezeu şi în nemurire (în veşnicie), pentru că, cel ce iubeşte adevărul este slobod, este liber, cum ne învaţă Mântuitorul Hristos.
Cu toţii ştim că adevărul este unul singur şi este la Dumnezeu, restul e relativ, e o combinaţie adesea între minciună şi compromis, între gândul că spui un adevăr personal, adică partea ta de adevăr, ceea ce e un genocid faţă de fiinţa umană, care după această viaţă va trece în veşnicie, în „nemurire”, folosind cuvântul lui Ţuţea.
Mintea umană, intelectul omului are drept scop primirea adevărului, primire a ceea ce este drept şi sfânt şi nu doar ca să îl cunoască şi atât, ci să-l şi lucreze în sufletul lui, să-l transmită generaţiilor viitoare, care au nevoie de adevărul revelat nealterat. Tot Petre Ţuţea spune că: „Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci ca să primească adevărul”, cuvinte ce întăresc afirmaţiile noastre.
În ciuda multiculturalităţii europene pe care o trăim azi, vedem că fiecare îşi susţine un adevăr personal, un adevăr fals, dacă vreţi să folosim un paradox. Adevărul este unul singur, este Hristos, astfel, adevărul este transcendent, nu e din lumea aceasta, ci pentru lumea aceasta, nu e creat, ci veşnic, nu e interpretabil, mai de grabă este iminent, de aceea a spune cuiva că tu deţii adevărul sau el, sau celălalt e total fals, fie că vorbim de sectele secolului XXI, fie că vorbim de filosofiile din decursul istoriei, fie că vorbim de oamenii de ştiinţă sau artă. Adevărul nu e la nici unul. Adevărul cu „A” mare este Hristos şi nu poate fi divizat, este Unul în Treime, şi se revarsă prin Biserica Sa în care ne regăsim noi ca mădulare ale ei.
Acelaşi Petre Ţuţea, filosoful român de la Botenii Argeşului, a cuprins problema adevărului într-o singură frază, la care dorim ca măcar o clipă să cugetaţi, să vedeţi în cuvintele lui că între un filosof şi o femeie care trăiesc în credinţă nu există, în faţa lui Dumnezeu, nici o diferenţă, toţi sunt egali, pentru că toţi iubesc acelaşi adevăr, pe Hristos, care este Calea, Adevărul şi Viaţa. Am avut revelaţia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esenţă, sediul lui nu e în ştiinţă, nici în filosofie, nici în artă. Şi când un filosof, un om de ştiinţă sau un artist sunt religioşi, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare ce se roagă Maicii Domnului, aşa crede filosoful care, până mai deunăzi, nu acceptase reconcilierea lui cu Apostolul Pavel.

Recomandările redacției