Detalii șocante și acuze fără precedent ies la iveală în cazul Casei Vera Sântana

0
291

Dezvăluiri care zguduie sistemul social

Cazul Casa Vera Sântana, cu acuzații grave de pedofilie și abuz readuce în mințile oamenilor, imaginea copiilor victime din casele de copii. Mărturie stau nenumăratele cazuri abominabile dovedite, din centrele și orfelinatele țării, petrecute în trecut. Și nu ne referim doar la abuz sexual și fizic, ci și la abuzul emoțional, minimalizat de cele mai multe ori. Dincolo de oprobriul pe care îl stârnește doar ipoteza de perversiune sexuală cu copiii, care sunt de prea multe ori doar cifre în evidențele autorităților – un asemenea caz clatină sistemul social. Aflăm în sfârșit și unele chestiuni ținute „sub cheie“ în numele imaginii publice bune. Aflăm mai mult decât realizări și bilanțuri. Cazul de la Casa Familială din Sântana este unul complex, cu implicații profunde, urmări de toate părțile și chiar mize. Pentru că, din păcate, nu putem să vorbim doar de copii – fără îndoială cei mai importanți, ci și de părțile implicate care își apără fie libertatea, fie reputația… fie funcția.

După cum se știe, soții celor două femei angajate la casa din Sântana, jandarmul Adrian Hordilă și Marcel Semidrean, angajat al Companiei de Apă Arad sunt acuzați de pedofilie și abuz în cazul mai multor fete. Faptele celor doi ar fi ieșit la iveală după ce, una dintre copile, acum în vârstă de aproape 14 ani, pe fond de cădere emoțională ar fi mărturisit abuzurile care s-au petrecut în urmă cu câțiva ani. „Le abuza nu doar pe mine, ci și pe fetele mici și pe o fată mai mare cu un an decât mine. Ni s-a spus să nu spunem la nimeni. Că ce se întâmplă în casă, aici rămâne“, sunt cuvintele uneia din fetele care susțin că au fost abuzate.

Sex într-un centru social

Ramona, cea mai mare dintre adolscentele abuzate are un copil pe care l-a conceput în urma unei relații sexuale pe care a întreținut-o pe vremea când se presupune că ar fi trebuit să fie în grija angajaților de la Sântana. Mai mult, bietul copil de trei ani are deocamdată aceeași soartă ca și mama – nu are o familie și mai mult, nu se știe exact cine este tatăl. Și asta pentru că, potrivit părților implicate, fata ar fi spus ba că poate fi conceput în urma unui abuz, ba că este al unui băiat tot din centru, în vârstă de…13 ani. Vorbim de o chestiune anormală. De conduita copiilor, în lipsa educației părintești trebuiau să se ocupe angajații casei, reprezentanții DGASPC…orice persoană abilitată. Pentru că o relație sexuală, între doi minori, într-un centru social nu este tocmai normală. În schimb, cei abilitați să răspundă ridică din umeri și au argumente care nu prea stau în picioare.

„Din declarațiile Ramonei, sarcina a părut în urma relației cu un băiat de 13 de ani, din centru. La momentul constatării acestei situații – care nu este una normală, personalul din Casa Vera a fost sanționat pentru neglijență în serviciu, inclusiv asitenta medicală. Li s-a dat un avertisment în scris. Trebuie să menționez ca să fie clar că noi am luat toate măsurile ce se impun și anume anunțarea organelor de cercetare penală, declanșarea cercetării disciplinare a angajaților și îndepărtarea lor de lângă copii. De subliniat că îndepărtarea lor prin trimiterea în centre de adulți nu are legătură cu cercetarea disciplinară, ci este o măsură luată pe fondul anchetei efectuate de organele abilitate. Cercetarea disciplinară se derulează de acum înainte“, a spus director adjunct al DGASPC pe probleme de asistența socială, Rodica Crainic.

Aruncă vina

Mai mult, declarațiile responsabilului de la Casa Vera, Gheorghe Puia ridică mari semne de întrebare. De menționat că, fata a trebuit să părăsească casa după ce a născut și să meargă în centru maternal. Fata cea mare, Ramona, care are sub 18 ani și care a declarat că ar fi fost și ea abuzată – are un băiat de trei ani. Fata este momentan într-un centru maternal. Fără să fim obligați, noi am ajutat-o fiecare cu ce am putut pentru ea și copil. Angajați din centru i-au botezat copilul. Recunoaștem că, ea a rămas însărcinată în urma unui contact sexual în centru însă, din păcate, astfel de lucruri se pot întâmpla. Deși fost dusă la medic când era însărcinată, nu ne-am dat seama până mai târziu de asta. Ea se îmbrăca băiețește și nu se vedea. După ce a născut a venit cu tot felul de pretenții, obișnuită fiind să fie ajutată. Când a plecat de la noi era nemulțumită că nu mai primește lucruri materiale. Frustrată fiind, fata a trimis mesaje unuia dintre băieții din centru, prin care își arăta nerecunoștința și amenința că se va răzbuna și «va desființa personalul» casei Vera“, spune Gheorghe Puia.

Acuzele merg mai departe, cu presupuneri care îl implică pe bărbatul din familia care a luat fata cea mai mică în plasament: „Poate i-a promis domnul C, tatăl din familia în care este prima fată în plasament, un loc de muncă, ceva…întrucât este un om înstărit“, mai spune Puia.

Puia neagă acuzațiile de abuz. Încearcă să sublinieze că familiile celor doi bărbați acuzați de pedofilie sunt afectate pe nedrept. Dar unele declarații  nu sunt în ajutorul…apărării. „Cunosc persoanele acuzate de abuz foarte bine și știu că nu ar fi capabile de așa ceva. Doar al treilea psiholog din doi ar fi tras concluzia că a fost abuzată. Claudia (14 ani) a fost atașată de noi, de personalul din casă. Lumea nu știe, dar după ce a ajuns în plasament la familia C., fata a avut o tentativă de fugă, pe motiv că vrea să plece în lume cu un băiat. Și acum, dintr-o dată, după ce ar fi vrut să plece din familie, spune că e tristă și plânge“, spune Puia.

Sarcina – în urma unui abuz?

Alte declarații arată faptul că este pusă totuși în discuție, posibilitatea ca unul dintre abuzatori să fie tatăl copilului.

„Nu încape îndoială că personalul caselor nu încurajează viața sexuală la vârste fragede, ba din contră se ocupă de educație în acest sens. Acesta este un caz izolat. Trebuie înțeles că într-un grup cu vârste între 7 și 18 ani, unde sunt băieți și fete, se poate întâmpla așa ceva. Și în familii normale, uneori adolescentele rămân însărcinate. Fata mai mare, care a declarat că și ea a fost abuzată am înțeles că ar fi spus ba că este cu băiatul de 13 ani, ba că poate fi al unuia dintre cei pe care îi acuză de agresiune. Direcția nu a făcut testul de parternitate pe motiv că nu sunt bani, dar Asociația SOS Copiii va plăti testul de parternitate. Dacă ar fi fost abuzate, în comportamentul lor, în acești ani s-ar fi observat că ceva nu este în regulă“, susține Viorel Enache, fondatorul Asociației SOS Copiii.

Acesta mai susține: „Prima fată, cea dată în plasament s-a despărțit cu greu de personalul casei, fiind atașată de aceștia. A trebuit să se ducă muncă de lămurire cu aceasta că are șansa la o viață în familie. Nu le putem da încredere orbească acestor copii! Acum, copiii care fuseseră atașați de angajați, sunt în grija personalului nou, pentru că cei vechi au fost detașați. Sunt triști și bulversați din această cauză. Chiar gravitatea așa-ziselor orori arată că nu este posibil așa ceva și acuzațiile pot fi demontate. Noi respingem aceste acuzații“.

Acuze la adresa DGASPC

Situația este mai complicată întrucât, părțile implicate în acest scandal se apără recurgând și la acuzarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), de presiuni. Pe de altă parte, reprezentanții DGASPC susțin că se dorește reevaluarea și restructurarea caselor pe principiul dezvoltării sistemului maternal și al reintegrării în societate. „Se vrea desființarea caselor de tip familial, pe diverse motive, unul fiind lipsa de fonduri. Am primit amenințări din partea conducerii DGASPC, că vor deființa casele, în special Casa Vera. Eu am lucrat acolo ca inspector și apoi, până în prezent ca și consilier de 39 de ani, mai am patru luni până la pensionare și nu am de pierdut nimic dacă spun adevărul. Casele sunt înființate de domnul Viorel Enache, care știu că a avut și el unele conflicte cu conducerea actuală a DGASPC. Mi s-a spus că salariul meu e cam mare și mi s-a dat de înțeles că e nevoie de angajați care să execute tot ce li se spune, pe  salariu mic“, susține Gheorghe Puia.

Viorel Enache mai susține:  „Colaborăm cu DGASPC din anul 1997. În decursul timpului da, am avut unele puncte de vedere diferite de cele ale conducerii direcției.  Întreg sistemul caselor a fost creat pentru a înlocui centrele de plasament cu case de tip familial, în care este promovată ideea de familie“.

Menirea caselor de tip familial

Conducerea DGASPC evită deocamdată să își arate poziția față de caz, până la finalizarea anchetei. „Până la terminarea anchetei am putea spune că toate sunt presupuneri. Situația este delicată și vom fi primii care vor anunța public adevărul.“, susține Rodica Crainic – DGASPC Arad.

Copiii abandonați din județul nostru – care nu rămân la asistenții maternali își trăiesc copilăria și adolescența în case de tip familial – 16 la număr, răspândite în mai multe zone.

„O casă de tip familial este mult diferită de un centru de plasament. Numărul de copii este mai mic, precum și numărul de angajați, astfel încât, personalul să se poată concentra mai bine pe beneficiari. De multe ori, copiii se atașează de unii angajați. Centrul de plasament presupune reguli, în timp ce, în casă, copiii pot învăța cum să se gospodărească, cum să aibe grijă de o grădină și chiar de un animal de companie. Toate aceste aspecte sunt menite să îi pregătească mai bine pentru viață, pentru momentul în care vor părăsi casa și vor trebui să se descurce singuri.

Niciun tânăr nu pleacă din case până când nu i se găsește un loc de muncă și direcția se concentrează mult pe integrarea acestuia în comunitate“, conchide Rodica Crainic.

Vom urmări mai departe cu mare atenție ce informații apar pe fondul anchetei în cazul Casei Vera.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.