Dezastru la Somoş: silvicultorii au scos arborii din rădăcini pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri

2
190
Arborii sunt scoşi din pământ cu tot cu rădăcină
Arborii sunt scoşi din pământ cu tot cu rădăcină

După cum vă informam în numerele trecute ale ziarului nostru, angajaţii Direcţiei Silvice Arad (DSA), instituţie condusă de Teodor Ţigan, provoacă un adevărat dezastru în pădurea de la Somoş. Deşi pădurea face parte din Situl Natura 2000 ROSPA 0015 Câmpia Crişului Alb şi Negru, fiind vorba astfel despre o arie protejată, silvicultorii scot din rădăcini arborii pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri. Defrişările sunt făcute cu buldozerul, pentru construirea unui complex de vânătoare. Asta, cu toate că, în conformitate cu Decizia etapei de încadrare nr. 2215/22.02.2011, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului, lucrările se pot realiza doar dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Mai mult, trebuie spus că nu a fost emis niciun alt document care să permită silvicultorilor să facă defrişări la Somoş. Se pare însă că angajaţii DSA nu au ţinut cont de astfel de „amănunte”, lama buldozerului înlăturând din cale arborii nemarcaţi pe o lăţime de aproximativ cinci metri. Deşi s-a încercat înlăturarea pagubelor produse, acest lucru nu s-a putut întâmpla, fiind vorba despre o suprafaţă foarte mare.

Având în vedere dezastrul produs la Somoş, pe fir au intrat Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, care au demarat controale la faţa locului.

Prietenul directorului…

Localnicii povestesc că în aceste condiţii, şeful de district, C.C., ar fi început să-şi ameninţe colegii de serviciu, susţinând că pe el nu l-ar interesa de nimeni şi de nimic, el fiind susţinut de directorul Teodor Ţigan, care este prietenul său. De altfel, din informaţiile noastre, cei doi au fost recent împreună la Barcelona, la un meci de Liga Campionilor. Nu ştim însă dacă respectivul şef de district are experienţa necesară pentru a rezolva problemele de la Somoş, el fiind numit în funcţie doar în urmă cu câteva luni. Sătenii din zonă susţin că probabil  a obţinut această funcţie datorită prieteniei cu directorul DSA.

Acte întocmite retroactiv

În ceea ce priveşte tăierile la ras de salcâm făcute luna trecută, oamenii povestesc că actele justificative ar fi fost întocmite retroactiv. „A mers şi-a pus tăbliţele cu datele de identificare ale parcelei, doar că a omis să spună că autorizaţia este eliberată pentru perioada 27 februarie- 31 martie, aceasta fiind perioada de exploatare a partizii. A început să taie înainte de eliberarea autorizaţiei. Oamenii din Ţipari, care au fost prinşi cu drujbele şi cu căruţele, în momentul în care s-au ocupat de arborii nemarcaţi, arbori extraşi cu rădăcină cu tot, au spus că  şeful de district le-a dat voie să procedeze astfel”, susţin sătenii. Prin zonă se mai vorbeşte că silvicultorii ar fi încercat să împuşte doi iepuri dintr-un foc prin aceste defrişări făcute cu ajutorul buldozerului. Pe de o parte s-a încercat să se acopere pagubele, iar pe de altă parte, materialul lemnos rezultat în urma tăierilor ilegale  este valorificat de şeful de district, fiind încărcat direct în căruţe. „Întrebaţi fiind căruţaşii de ce taie direct din pădure,  au răspuns că ei şi taie, şi încarcă şi valorifică lemnul. Mai mult, şeful de district a încercat de ochii lumii să scoată material lemnos la drum auto, fiind în acest sens sortaţi ca lemn de foc câţiva metri steri. Conform regulilor, RNP nu are voie să vândă decât lemn de foc fasonat, ceea ce înseamnă că tot lemnul trebuie scos la drum auto. Şeful de district vinde lemnul direct din pădure, pentru că-i convine, că nu mai plăteşte anumite operaţiuni, cum ar fi fasonarea şi transportul până în rampă. Această persoană conduce districtul ca pe propria moşie. Niciunul dintre subalterni nu are voie să facă ceva ce contravine dorinţelor sale…”, mai povesteşte unul dintre localnicii cu care am stat de vorbă. De altfel, din informaţiile noastre,  şeful de district le-a spus oamenilor că buldozerul este venit de la Gurahonţ, de la prietenul directorul DSA. Am dori să ştim dacă a venit în baza unui act,  cine a autorizat această lucrare ilegală, dacă există vreo prevedere în legislaţia silvică se permite să scoţi arborii cu rădăcină cu tot în plină vegetaţie şi în ce condiţii. Având în vedere că pădurea de la Somoş este una foarte mică, de doar 700 de hectare, fiind o pădure de protecţie şi singura pădure până la graniţa cu Ungaria, care se află la aproximativ 30 de kilometri, iar până la pădurea de la Ineu mai sunt alţi 30 de kilometri, având în vedere că în Strategia Naţională de Apărare la capitolul riscuri şi ameninţări a fost inclusă şi „degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice”, având în vedere că există deja o iniţiativă legislativă care include defrişările ilegale pe lista ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale a României, ne întrebăm cine va răspunde pentru cele întâmplate la Somoş.

De asemenea ar fi interesant de văzut cine şi-a permis să scoată această suprafaţă de pădure pe o distanţa de aproximativ 12 km, cu o lăţime de circa cinci metri din fondul forestier, cine a decis schimbarea destinaţiei terenului, din fond forestier în drum? În plus rămâne încă un semn de întrebare. Oare pădurarul care a fost angajat să se ocupe de acest canton cunoaşte ceea ce se întâmplă în zonă sau este nevoit să tacă?

Documente vechi de câţiva ani

Conform datelor furnizate de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, în urma unei solicitări făcute de ziarul nostru, „Complexul de vânătoare  Somoş deţine «Autorizaţia de înfiinţare şi funcţionare» – emisă de către Ministerul Mediului şi Pădurilor, la data de 24.03.2011, în baza următoarelor documente: Studiu de fezabilitate şi Proiectul tehnic pentru Complexul de vânătoare Somoş, comandate şi finanţate de către Direcţia Silvică Arad, documente avizate de către RNP – Romsilva, în perioada 2007-2008; P.V. nr. 1944/16.02.2011, întocmit în urma consultării publice; avizul custodelui ariei protejate, Asociaţia de promovare a valorilor naturale şi culturale ale Banatului şi Crişanei «Excelsior», nr. 4/14.02.2011; avizul de mediu nr. 2215/22.03.2011” . Având în vedere vechimea acestor documente, specialiştii susţin că acestea ar fi expirate. De altfel, încă din anii 2007-2008, o altă persoană juridică este beneficiarul contractului de gestionare a fondului cinegetic, astfel încât DSA face un complex pe un fond de vânătoare care nu-i aparţine.

În numele premierului?

Nu ştim în ce calitate, de fost prefect sau de actual şef de ocol, o anumită persoană îşi permite să sune toate instituţiile statului abilitate să verifice legalitatea celor întâmplate la Somoş. Mai grav însă, este faptul că persoana respectivă, împreună cu angajaţi ai Direcţiei Silvice, în încercărilor lor de a intimida oameni şi instituţii ale statului, folosesc numele ministrului de resort şi chiar al premierului, vrând să inducă ideea că aceştia cunosc situaţia şi aprobă cele întâmplate la Somoş. Nu vrem să credem acest lucru, pentru că dacă ar fi aşa, ar fi de o gravitate deosebită, iar organele de cercetare penală ar avea serios de lucru.

Deşi am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii Direcţiei Silvice, aceştia nu au putut fi contactaţi. Dacă şeful de district a închis telefonul, când a aflat cine se află la celălalt capăt al firului, Gelu Zdrenghea, purtătorul de cuvânt al instituţiei, nu a răspuns.

 

 

 

 

 

 

 

 

2 COMENTARII

  1. Asa fura paduraru Cioba Cristian , „padurar la ocolul silvic GURAHONT” fura din padurea composesoratului Gurahont si a Primariei Gurahont, si se lauda ca nui face nimeni nimic fiindca este prieten cu dl. SERAN de la ITRSV Oradea .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.