Dialoguri Deschise cu Arhitectul Şef al Aradului, Radu Drăgan

0
213

„Din fericire în Arad nu s-au demolat multe clădiri ce aparţineau unui stil clasic pentru a fi construite blocurile comuniste”          

Radu Drăgan-generic– Radu Drăgan când ai constatat, în ce împrejurare, că eşti atras de crearea de clădiri?

– Din copilărie, încă înainte de a şti scrie şi citi îmi plăcea să desenez de toate, dar în special clădiri și animale. În timpul școlii primare am dezvoltat această aptitudine la Școala Populară de Artă, iar în timpul liceului am făcut pregătire pentru meseria pe care o am și astăzi.

– Se poate vorbi în Arad de un specific arhitectural românesc, sau suntem tributari Imperiului Austro-Ungar? Nu mă refer neapărat la influenţa arhitecturii populare, evident…

– Stilurile arhitecturale găsite în peisajul urban arădean sunt stiluri ce se regăsesc în toate orașele din Europa, ce s-au dezvoltat în aceeași perioadă istorică.

Ca stiluri clasice de arhitectură întâlnite aș aminti stilul Baroc, Clasicist, Eclectic, Secession, Bau-haus, ele pătrunzând în Arad prin arhitecții care desigur au studiat la școli renumite din acea vreme la Viena, Budapesta și altele.

– Aradul a primit în acest an cele mai mari fonduri dintre oraşele româneşti pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Arhitectul Şef Radu Drăgan poate face ceva, cu această ocazie, pentru schimbarea monotoniei arhitecturale a acestor blocuri, dându-le oarecum personalitate?

– Din păcate proiectarea pentru programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe se supune legislației în domeniul achizițiilor publice și se face la „pachet” pentru un întreg lot de blocuri. În timpul avizării documentației, aceasta este supusă discuțiilor Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, unde se mai pot face anumite obiecții, dar nu schimbări majore ale aspectului blocurilor.

Dar vreau să spun că aceste construcții de locuințe colective sunt rezultatul unei perioade istorice prin care am trecut și vrând-nevrând trebuie să o recunoaștem.

 

Numesc „cacofonie arhitecturală“ lipirea unui bloc de locuinţe din beton de o clădire veche, în stil clasic. Sunt mai multe asemenea cazuri în Arad: Gara CFR, str. Meţianu, chiar pe B-dul Republicii câteva. Cum vezi remedierea acestor lipsuri estetice, pentru armonizarea arhitecturală a Aradului?

– Eu, nu pentru că sunt neapărat încântat de aceste clădiri, repet că ele sunt rezultatul perioadei în care se făceau locuințe colective ieftine, să ajungă pentru toți. Din fericire în acea perioadă în Arad nu s-au demolat multe clădiri ce aparțin unui stil clasic pentru a fi construite blocurile comuniste. Desigur şi în Arad s-au făcut greșeli, mă refer la cele din urbanism și arhitectură, greșeli pe care trebuie să le criticăm, pe unele chiar să ni le însușim

 

DSCF5002 Pe vremea Ceauşescului au fost proiectate şi s-au construit mii de cutii din beton de locuit identice pentru oamenii muncii fără un acoperiş deasupra capului. Blocurile de locuinţe erau fără personalitate, banale, monotone, plicticoase, hâde. Ce crezi, Radu Drăgan, acei arhitecţi s-au descalificat, proiectând asemenea kitschuri sau au fost nişte martiri, fiind obligaţi la aşa ceva?

– În perioada comunistă, așa cum am mai amintit, s-a construit mult, și în general atât, fără ca să conteze cum. Îmi aduc aminte că am fost foarte dezamăgit în anul1981, când eram stagiar la Alexandria, în judeţul Teleorman, când în urma unui decret al acelor vremuri, am primit de modificat un „proiect tip” pentru un bloc de locuințe, la care să reduc suprafața utilă a apartamentelor, fără a reduce suprafața construită. Asta după ce în școala pe care tocmai o terminasem, am învățat să exploatăm la maxim suprafața construită și să rezulte o suprafață utilă cât mai mare. Erau vremuri când ne conduceau unii care credeau că se pricep la toate și nu acceptau părerea specialiştilor.

– De ce nu se restaurează Teatrul Vechi, una dintre cele mai valoroase şi mai importante clădiri culturalo-istorice din România? Dar celelalte vestigii arhitecturale din Centrul Aradului, inclusiv Cetatea?

– Cred că pe această temă ar fi multe de spus. Eu sper că în viitorul nu prea îndepărtat vom avea bucuria să vedem mai multe clădiri renovate, reabilitate, sau chiar restaurate, cel puțin la învelitoare și fațada principală. În anul trecut a apărut o modificare a Legii 153/2011, care reglementează posibilitatea intervenției administrației publice cu bani publici în proprietăți private, cu recuperarea de la proprietari în termen de cinci ani a sumelor investite. Procedura este destul de greoaie și suntem pe cale de a o implementa la primele clădiri din municipiul Arad.

Ca să revin la întrebarea ta, până nu demult nu aveam posibilitatea să alocăm fonduri din bugetul local în proprietăți private. Atât Teatrul Vechi cât și Casa Hirschl, ca și multe alte clădiri importante din Arad și nu numai, au fost retrocedate vechilor proprietari sau moștenitorilor acestora, care nu au posibilitatea sau interesul să le repare, sau cu atât mai mult să le restaureze.

Cât despre Cetate, atâta timp cât armata este acolo nu se poate pune problema intervenției administrației publice, administrație care face eforturi ca acest obiectiv să intre în circuit civil, ocazie cu care se vor vedea multe schimbări, sper eu în bine la acest ansamblu istoric de arhitectură, construit în stil Vauban, emblematic pentru orașul nostru.

 

DSCN1338– Ai în spate decenii întregi de activitate în domeniul arhitecturii. Poţi să aminteşti câteva din clădirile civile sau industriale pe care le-ai proiectat şi s-au finalizat? Întrebarea se referă şi la eventualitatea în care ai „aranjat“ spaţii interioare.

– În proiectare am lucrat o perioadă relativ scurtă, doar trei ani,din care șase luni la Alexandria iar apoi în Timișoara. În mare parte am proiectat pentru industrie, și anume pentru industria cărnii, abatoare, fabrici de mezeluri la Salonta, Oradea, Marghita, Șofronea, Baia Mare.

Opt ani am lucrat în industrie, la Uzina de strunguri, unde m-am ocupat în general de partea de reclamă.

Din 1991 lucrez în administrație publică, la Primăria Arad și la Consiliul Județean Arad, perioadă în care am inițiat, studiat și avizat multe documentații de urbanism și arhitectură. La începutul acestei perioade am proiectat mai multe locuințe, un mic hotel, dar din păcate fiind funcționar public nu mai am voie să proiectez, și ca să fiu sincer, acum nici nu mai am timp pentru asta.

După cum ştie toată lumea, Aradul şi-a depus candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Ce şanse crede arhitectul Radu Drăgan că avem să-l obţinem, din punct de vedere al clădirilor Aradului, comparativ cu contracandidatele?  

– În general sunt o fire optimistă și îmi place să răspund la provocări. Eu cred că este important să participi și să speri la victorie, făcând ceea ce poți pentru a te clasa cât mai sus în ierarhie. Aradul are multe clădiri foarte frumoase și dacă prin eforturi comune și implicarea tuturor celor care au datoria întreținerii acestora, ele se vor prezenta frumos aranjate, vor fi cu siguranță un atu pentru o notă bună pentru Arad.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.