Dimitrie Otavă – un prozator aşezat şi romanul său incitant despre dramatica perioadă a colectivizării

1
371

Dimitrie Otavă a publicat până în prezent cinci cărţi: „Aspecte ale creaţiei populare din Şimand-Fereastră spre trecut“; „Pă laviţă la uliţă. Şimand şi Socodor – contribuţii monografice“; „Şcoala din Şimand. 1973-2013“; „Monografia comunei Şimand“; „Cei din anul V A“.
Iată că profesorul Dimitrie Otavă n-a lăsat mult timp să treacă şi a mai scos o carte pe piaţa literară: „UNDEVA… CÂNDVA, PE CRIŞ ÎN JOS…“, carte fără editură, tipărită cu sprijinul Primăriei Socodor, în anul 2018.
Pentru a înţelege mai bine cine este cel care a scris această carte, punctăm că Dimitrie Otavă s-a născut în anul 1944 şi este absolvent al Şcolii Pedagogice Arad, urmând, apoi, cursurile Facultăţii de Muzică Timişoara, precum şi a Faculăţii de Muzică din cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. De-a lungul carierii sale pedagogice lucrează ca învăţător, apoi ca profesor de muzică la şcolile din Socodor şi Şimand.
Cartea „UNDEVA… CÂNDVA, PE CRIŞ ÎN JOS…“, are comun cu precedentele doar spaţiul desfăşurării, prezentarea unor obiceiuri şi tradiţii ale locului, denumirile unor zone, dar şi acest lucru făcându-se moderat, spre zgârcenie. Personajele complexe, întâmplările, acţiunea propriu-zisă, ficţiunea mă îndreptăţeşte să afirm că avem în faţă un roman – şi încă unul bun – se pare că primul din zestrea spirituală a autorului.
„… Docşorul din naraţiune este localitatea în care ne-am născut, Socodor; apoi, o serie de personaje, de fapte, de întâmplări şi locuri sunt reale“ mărturiseşte autorul înt-un preambul al cărţii.
Romanul lui Dimitrie Otavă dezvăluie cititorului un moment important din istoria localităţii Docşor, localitate situată în Pusta Aradului, cel al anilor frământaţi, când regimul comunist îşi punea în practică colectivizarea forţată a agriculturii şi destrămarea tragică a gospodăriilor mijlocii, ale chiaburilor, cu alte cuvinte.
Dramatismul acţiunii se încheagă în lupta eroului principal pentru a-şi păstra, prin toate mijloacele ştiute de el, pentru a-şi proteja familia de înstrăinarea pământului moştenit de generaţii şi cedarea lui gratuit, statului. Gheorghe Cristea, eroul romanului, este un personaj cu un caracter puternic, care îşi terorizează soţia şi fiica prin decizii unilaterale, dictatoriale, pe ele socotindu-le doar nişte persoane din ambient, gândind însă că procedează astfel, doar spre binele familiei.
Hotărât să-şi păstreze pământul cu orice chip, Gheorghe încalcă principii, legi ancestrale, cum ar fi: trecerea la o altă credinţă decât cea în care familia lui credea de generaţii întregi; nu se dă în lături să facă compromisuri cu duşmanul său de moarte, Negroiu, fanaticul secretar comunist, căruia este în stare să i-o ofere pe tavă pe propria-i fiică, pe Saveta; sacrifică dragostea sinceră a fiicei sale pentru tânărul Onica, numai pentru că acesta din urmă este considerat un „culduş“, nedemn de rangul său de chiabur.
De altfel, drama prin care trece familia Cristea trec şi alte familii, noua orânduire instaurată de comunişti bulversând întreaga comunitate a satului Drocşor.
Cartea este scrisă folosindu-se foarte multe regionalisme, are un regim alert, succesiunea şi ritmul întâmplărilor face să n-o mai laşi din mână, cum se spune.
Gheorghe, personajul central al naraţiunii, te captivează prin simplitatea aproape rudimenatră a gândirii, dar care are nişte trăiri intense, nu neapărat nuanţate, dar foarte bine conturate. Gheorghe Cristea este un fel de Moromete de Drocşor… Frumos identificat este şi personajul colectiv, oamenii satului, care completează tacit şi accentuează firul întâmplării, şi care ajută la caracterizarea celorlalte personaje, trecute în carte cu porecle, nume şi prenume.
Dimitrie Otavă a scris o carte vie, cu personaje foarte bine creionate, cu întâmplări şi fapte incitante, aşa cum place cititorului avid de „acţiune“.
Întrucât personajele folosesc, aşa cum am spus mai sus, foarte multe regionalisme, autorul a inserat la sfârşitul cărţii sale un Glosar, pentru uşurarea şi înţelegerea lecturii.
„UNDEVA…CÂNDVA, PE CRIŞ ÎN JOS…“ este o carte care-l defineşte pe Dimitrie Otavă ca pe un scriitor de care trebuie neapărat să se ţină seama, atunci când se vorbeşte despre literatura contemporană nouă.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.