grevist curticeanDatorită înrăutățirii stării sale de sănătate, Vasile Jurjan, anagajatul Primăriei Curtici care a intrat de marți, 20 august în greva foamei, a fost nevoit să renunțe la durul protest în acest week-end. Medicul de familie i-a făcut un consult în seara zilei de vineri și l-a sfătuit cu insistență să renunțe la acest protest, deoarece își pune serios în pericol sănătatea, propunându-i unele perfuzii hrănitoare.
Vasile Jurjan, după cum însuși mărturisește, nu a dorit să-i dea ascultare și după o noapte grea, sâmbătă dimineața s-a postat din nou în parcul din fața Primăriei. În jurul amiezii însă situația i s-a înrăutățit și a hotărât, cu durere, în prezența unor cunoscuți și a unor prieteni care-l însoțeau, să renunțe la protestul său, să renunțe la greva foamei. „Am sperat totuși că primarul, după ce va mai studia situația și contextul va dori să purtăm o discuție. Nu a fost așa: din partea lui nu a venit nici un demers. Ultima zi de grevă a fost sâmbătă, când datorită stării rele de sănătatre și la insistențele soției, în jurul amiezii am hotărât să renunț la severul protest. Prin urmare am consemnat ora și însoțit de câțiva prieteni care mi-au rămas aproape  m-am îndreptat spre casă“ ne-a declarat telefonic, luni dimineața, Vasile Jurjan. A mai adăugat însă că nu va renunța la a-și apăra „drepturile ce i-au fost încălcate“ însă va alege de data aceasta o altă cale: cea a justiției.
Oricum ar fi privită situația, faptul că un angajat în vârstă, aflat în pragul pensionării a ajuns în situația de a-și apăra drepturile – din punctul de vedere al locului de muncă și situației salariale – printr-o formă atât de severă de protest precum greva foamei, ținută timp de cinci zile (!!!) ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru autorități – în întregul lor; dar mai ales pentru cei ajunși în fruntea unor comunități ori în Parlamentul României prin voturile noastre, a tuturor – deci și a curticianului Vasile Jurjan (o singură excepție s-a manifestat: un singur parlamentar de Arad a dorit amănunte, după spusele protestatarului).
Faptul că doar presa a luat atitudine făcând cunoscute nemulțumirile curticianului și informând opinia publică despre forma severă de proteast aleasă – fără ca autoritățile locale să facă cel mai mic gest de mediere măcar – este iar un semn îngrijorător. Poate este cea mai îngrijorătoare atitudine vizavi de  modul cum a fost tratat un cetățean atunci când și-a spus public nemulțumirile și și-a apărat drepturile.

Recomandările redacției