Directorul FMI vine la Bucureşti, vizită deja pregătită pentru evidenţierea încheierii acordului

0
148

Cu ocazia acelei vizite va fi menţionată şi problema încheierii unui nou acord, adaugă sursele citate.

În scrisoarea transmisă Fondului Monetar Internaţional (FMI) în această săptămână se arată că Guvernul nu a îndeplinit mai multe criterii de performanţă, că a solicitat în trecut o prelungire a programului cu trei luni, până la finele lunii iunie, şi că „solicită derogări” pentru criteriile de performanţă neîndeplinite, astfel încât acordul să fie încheiat cu succes.

„Pentru a avea timpul necesar implementării măsurilor corective propuse, am solicitat o prelungire a programului cu trei luni, până la finele lunii iunie 2013. Având în vedere performanţa realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI, UE şi Banca Mondială, dar şi măsurile corective adoptate, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite şi finalizarea evaluărilor şapte şi opt”, se afirmă în documentul datat la 10 iunie şi postat pe site-ul MEDIAFAX.

Acordul cu FMI se va încheia în orice condiţii, Consiliul Director al Fondului urmând să analizeze pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu instituţia financiară, iar în cazul unei evaluări negative înţelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

În scrisorea transmisă în această săptămână FMI şi datată 10 iunie se arată că România a îndeplinit doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Executivul asigură însă că „se întreprind măsuri corective” de îndeplinire a obiectivelor programului şi solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite, astfel încât ultimele două evaluări să poată fi finalizate, insistând cu argumentul „performanţei realizate de noi în cadrul programului” şi măsurile corective adoptate.

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei până la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reuşit decât să se ajungă la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul speră însă să se încadreze totuşi, la un moment dat, în această ţintă şi explică faptul că, în urma unei „inspecţii”, s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, în sumă de 360 milioane lei, reprezintă sume constestate, astfel că nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autorităţilor locale, aşteptându-se auditul Curţii de Conturi şi validarea în instanţă a hotărârii.

Anunţând că reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei şi scăderea arieratelor autorităţilor locale la 30 milioane lei este „de aşteptat să fie îndeplinite”, Guvernul admite că la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului asigurărilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat.

Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investiţii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autorităţilor locale finanţate din fonduri bugetare şi fonduri UE şi publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusă ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate şi a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabilă şi plăţi de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru acţiunile deţinute de stat la Romgaz şi Hidroelectrica.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.

Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.