Don Quijote al Alianţei Vestului

0
160

Un lucru bine făcut, dar la momentul nepotrivit se transformă într-un mare rău, spunea cândva un preot ortodox. Cam aşa se poate spune că a păţit trubadurul primar al Timişoarei, simpaticul Nicolae Robu, când le-a pus gând rău cablurilor care alimentau oraşul său cu nepreţuitul şi indispensabilul internet. Că i-a lăsat pe bieţii timişoreni din centrul oraşului fără semnal la telefoane şi la internet mai treacă meargă, dar primarul timişorean a lăsat Inspectoratul Școlar Județean fără internet, în zi de simulare a examenelor de Bacalaureat și de înscrieri la clasa pregătitoare. În plus, urma o altă o zi extrem de importantă, simularea la Matematică și Istorie, care antrenează un număr foarte mare de elevi din municipiul Timișoara, în condiţiile în care inspectoratul nu are soluția de rezervă pentru a face rost de internet.

Concret, angajații primăriei, în frunte chiar cu edilul lor şef, echipat cu o cască de protecţie pentru ca nici un fir să nu-i scape, au tăiat cablurile aeriene ale operatorilor care au sfidat solicitările Primăriei și nu s-au obosit să îngroape firele de ani de zile. Astfel, primarul Nicolae Robu, împreună cu echipe de muncitori ale primăriei, au lăsat fără internet și semnal TV sau telefonie zona centrală a Timișoarei.

Desigur că în spatele acestui scandal se află şi o luptă politică, dusă probabil între primarul PNL-ist şi conducerea PSD-istă a inspectoratului şcolar. Robu a vrut să le dea o lecţie celor din ISJ, dar până la urmă şi-a tăiat singur cablul de sub picioare, alegând un moment extrem de neinspirat.

Nicolae Robu este recunoscut pentru prostiile mari pe care le face, dar mai ales pentru absurdităţile pe care le spune, care îi paralizează şi pe cei mai înverşunaţi adversari politici. Îi lasă practic cu gura căscată. La un moment dat spunea că va muta liniile de tren în afara oraşului, că va face metrou şi multe astfel de proiecte îndrăzneţe.

Acest Don Quijote al Alianţei Vestului are mulţi duşmani care nu îl cred, dar ajunge însă de multe ori să piardă de unul singur. S-a aruncat cu foarfeca în cabluri, cu un avânt mai ceva decât cum îşi azvârlea Don Quijote lancea în morile de vânt, pe care le considera duşmanii săi de moarte.

Robu este însă sincer şi cred că tocmai de aceea timişorenii îl votează în continuare. El, asemeni personajului lui Cervantes, care nu minţea atunci când spunea că duşmanii săi sunt morile de vânt, crede cu toată sinceritatea în ceea ce spune. El când lansează un asemenea proiect nimicitor nu o face pentru a-şi vrăji electoratul, pentru a câştiga voturi, o face din credinţă. El chiar crede, din toată făptura sa, că se poate. Cablurile acelea, într-adevăr nu aveau ce să caute pe faţadele clădirilor din centru. La Arad, de exemplu, asta chiar reprezintă o problemă pe care nimeni din administraţie nu şi-a pus-o măcar. Îmi aduc aminte de o discuţie pe care am avut-o cu regretatul Bujor Buda, un mare îndrăgostit de oraşul său, care îmi spunea că „în Arad a ajuns imposibil să realizezi un album de fotografii cu clădirile istorice. Cablurile sluţesc atât de mult faţadele, sunt prezente peste tot, încât este imposibil să găseşti vreun unghi în care să nu apară în fotografie ghemurile de cabluri negre“.

Sunt convins însă că în următoarele sesiuni de lucru ale Alianţei Vestului această problemă va fi şi ea dezbătută, mai ales că toate cele patru oraşe – Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea şi Aradul deţin clădiri frumoase, istorice, care ar trebui eliberate de sub povara cablurilor. Sper ca acea zi să vină şi să mă prindă pregătit: să am la mine pixul şi hârtia în locul laptop-ului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.