Dr. Gheorghe Furău „iese la bătaie” pentru soarta viitoare a Spitalului Matern

Inventarea instituţiei denumită generic „maternitate”, a fost „un pas uriaş pentru omenire” (ca să-l cităm pe cel dintâi pământean care a călcat cu talpa-i pe solul Lunii), aproape egal în importanţă cu descoperirea roţii şi însemnând trecerea de la naşterea pe câmp, la arat sau la treierat, asistată de baba satului (moaşa comunală), la naşterea omului într-un spaţiu decent, special amenajat şi utilat, naştere asistată de specialişti în domeniul acesta al cunoaşterii, adică de oameni cu şcoală multă, cu aptitudini îndelung şlefuite şi cu suflete mai mari chiar şi decât Carpaţii.
Aradul a avut o maternitate şi încă o mai are, însă starea instituţiei e asemenea stării întregii ţări, adică e-ntr-o oarecare comă şi-i aproape să-şi dea duhul. În această stare aflându-se Spitalul Matern arădean, mulţi binevoitori se-nvârt în juru-i şi fiecare-i vrea binele. Se pare însă că Maternul arădean e-n situaţia copilului cu multe moaşe şi care, din cauza excesului de bunăvoinţă, rămâne cu cordonul ombilical netăiat. Există însă şi riscul ca moaşele certându-se, una din ele sau mai multe (sau toate dintr-odată), să-i taie pruncului beregata, şi-apoi nici una să nu-şi asume răspunderea pentru mânuire iresponsabilă de foarfece sau bisturiu.
În cuvinte puţine, situaţia Spitalului Matern al Aradului este următoarea: din patru clădiri aferente funcţionează doar trei, una fiind închisă; dintre cele trei funcţionale una corespunde normelor, două nu; mai intervine şi chestiunea retrocedării clădirilor către foştii proprietari sau moştenitori, iar imaginea nu apare deloc idilică, ci tragică de-a dreptul.
Dintre moaşele care mişună în jurul Maternului cu intenţii dintre cele mai nobile, unii (factori de decizie sau mai puţin…), vor să mute Maternul în clădirea nouă ridicată în Grădişte pentru Spitalul TBC, mutare care are şi adepţi, şi detractori. Care sunt argumentele adepţilor nu ştiu, însă e greu de-nţeles că o maternitate, loc în care se aduce viaţa la lumină, să fie amplasată între… o casă mortuară şi… un cimitir, în loc să fie ridicată într-un loc la care accesul să fie mai mult decât uşor cu mijloace de transport în comun. Oare nu-i îndeajuns că Spitalul Judeţean nu este legat cu oraşul prin nici un mijloc public de transport? Trebuie ca şi maternitatea să fie dusă la marginile miriştilor?
„Quo vadis Spitalul Matern”
Iată că pentru viitorul corect, bun şi luminos al maternităţii arădene „iese la bătaie” cu o scrisoare des­chisă adresată autorităţilor locale
şi arădenilor unul dintre cei mai cunoscuţi medici ai Aradului, fost director al instituţiei şi actual şef de secţie, dr. Gheorghe Furău. Cu calmul care-i este caracteristic, doctorul Furău explică ce se-ntâmplă azi cu maternitatea şi ce se va întâmpla în viitor dacă va fi mutată într-o clădire ridicată nu pentru naşteri de prunci ci pentru tratat pneumonii, bronşite, astmuri, tuse, junghiuri şi alte tebecisme de acest fel. „Quo vadis Spitalul Matern”, astfel începe scrisoarea doctorului Furău: cu o interogaţie fără răspuns ori cu o mirare strâmbă precum strâmbă-i şi soarta spitalului căruia i se pregăteşte parcă Sfântul Maslu. „Subsemnatul, conf. univ. dr. Gheorghe Furău, în calitate de medic-şef al Secţiei Clinice Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad (SCJUA), consider necesară prezentarea unui punct de vedere avizat privind situaţia maternităţii arădene. Regret că în ultimii mai mult de 10 ani am făcut demersurile legale (sesizări, atenţionări, solicitări), doar pe lângă autorităţile competente şi nu am ales calea exprimării libere în presă, crezând în instituţii şi aleşi care să îşi facă datoria de serviciu şi morală faţă de oamenii care i-au ales pentru a îi reprezenta”. Doctorul Furău a greşit fundamental crezând în instituţii şi-n aleşi (e ca şi cum ai crede-n soliditatea fumului sau în transparenţa pietrei), după cum greşeşte şi acum, crezând că aleşii sau instituţiile vor da vreo importanţă opiniei sale exprimată prin presă. Astea şi ăştia, instituţiile şi aleşii, nu dau importanţă decât propriilor lor portofele (conturi, căsoaie, vile, maşini şi alte mărunţişuri de-astea sărăcăcioase adunate după multă trudă pe lefuri mizere de bugetari sărmani).
Doctorul Gheorghe Furău ana­lizează atent efectele mutării Maternului în spaţiul construit special pentru specialitatea pneumoftiziologie şi concluzionează sec: „Spaţiul util în locaţia V. Babeş era mai mult decât dublu faţă de cel din Grădişte, locaţia era centrală şi voi argumenta puţin mai jos necesitatea unui spaţiu relativ central pentru o maternitate, dar tot mai avea nevoie de aprox 5.000 m2 în plus pentru a corespunde normelor epidemiologice. Costurile şi timpul necesar pentru schimbarea destinaţiei acestui imobil (din Grădişte, n. r.), sunt enorme şi vor fi suportate tot de către arădeni, dar repercusiunile vor fi şi mai teribile prin distrugerea a ceea ce a mai rămas din ambele specialităţi (obste­trică şi ginecologie, n. r.)”, fără a mai vorbi despre deprofesio­nalizare, aglomerarea programului, imposibilitatea asigurării găr­- zilor, toate enumerate ca la carte de doctorul Furău.
Avem nevoie de o maternitate nouă
„Şi atunci ce este de făcut?”, se întreabă eminentul medic. Răspunsul îl dă el însuşi, însă teamă-mi e că va fi şi singurul care se aude, fiindcă urechile aleşilor şi-ale instituţiilor sunt acordate pe cu totul alte frecvenţe, tonuri, sunete şi zornăieli. „Alături de persoane respon­sabile şi având suportul arădenilor, lucrurile se pot schimba în bine. Există posibile soluţii de avarie, se pot contura soluţii pe termen mediu, dar singura so­luţie pe termen lung pentru Arad este construirea unei maternităţi noi, conforme cu necesităţile judeţului şi dotată co­- respunzător. Ca soluţii pe termen scurt (în regim de avarie), am discutat (…), posibilitatea relocării secţiei de nou-născuţi în clădirea de obstetrică. De ase­menea, arhitecţii care au studiat locaţia existentă au sugerat posibile lucrări de reparaţii care să reducă riscul producerii de accidente din cauza clădirilor. S-au studiat posibilităţile de combatere a incendiilor prin crearea şi utilizarea unei noi căi de acces. Nu este de abandonat, în opinia mea, nici modernizarea locaţiei de pe strada Vicenţiu Babeş, pentru aceasta existând deja studii de fezabilitate, precum şi un proiect corespunzător al unei maternităţi moderne. Pe termen lung, arădenii trebuie să îşi convingă aleşii că au nevoie de o maternitate nouă. Eu vă asigur că voi lupta pentru acest proiect”, spune doctorul Gheorghe Furău în încheierea scrisorii.