Pledoaria vorbăriei a făcut dintotdeauna casă bună cu românii. Orice se întâmplă, fiecare obiect apărut în calea noastră, orice decizie este luată la bani mărunţi, analizată, întoarsă pe toate părţile, iar finalul este cam întotdeauna acelaşi: nu trebuia făcut aşa, ci invers. Mai nou, cum vorbăria a evoluat, ne-am modernizat şi concluzia: e o decizie politică, manevră, manipulare.

Este şi cazul declarării epidemiei de gripă. Pe lângă nehotărârea Ministerului Sănătăţii, care ba considera că este cazul, ba să mai aşteptăm, declarea epidemiei a fost întoarsă pe toate părţile, iar unele dintre ele chiar spuneau că a fost declanşată din raţiuni politice, pentru a mai masca din problemele „reale“ cu care se confruntă actualul guvern. Indiferent însă de calitatea actualului guvern şi de deciziile sale utopice sau nu, problema sănătăţii este una vitală şi nicidecum prilej de manipulare politică. Tocmai de aceea, consider că decizia, deşi ezitantă, a Ministerului Sănătăţii de a declara oficial epidemia de gripă în România a fost una curajoasă şi necesară.

Autorităţile au hotărât să declare epidemia după ce, timp de trei săptămâni consecutiv, numărul de cazuri diagnosticate şi confirmate a depăşit estimările specialiştilor. În plus, lucru extrem de îngrijorător, suntem ţara cu cea mai intensă circulaţie a virusului gripal din întreaga Uniune Europeană, în acest sens România înregistrând şi cele mai multe decese, dintre care cinci în Arad.

Practic, declararea epidemiei de gripă vine şi cu o serie de măsuri, valabile atât pentru spitale cât şi pentru populaţia generală. Spre exemplu, pe lângă faptul că se limitează accesul vizitatorilor în spitale, se face în mod obligatoriu un triaj al personalului medical, în fiecare dimineaţă, se refac stocurile de antiseptice şi dezinfectanţi şi o igienizare riguroasă a mâinilor cadrelor medicale şi a suprafeţelor din spital. În ceea ce-i priveşte pe suspecţii de gripă, acestora li se recomandă izolarea voluntară în case, iar în ceea ce priveşte colectivităţile, declararea epidemiei presupune triajul elevilor din şcoli şi trimiterea celor cu gripă şi viroze la medic. Totodată închiderea şcolilor se poate face doar dacă absenteismul depăşeşte 20% timp de trei zile.

Potrivit Centrului European de Control al Bolilor Transmisibile, România este ţara cu cea mai intensă circulaţie a virusului gripal din întreaga Uniune Europeană. Mai exact, în România circulaţia virusului este considerată a fi ridicată, în timp ce în Bulgaria şi Ungaria, ţări care au declarat epidemia de gripă înaintea noastră, circulaţia virusului gripal este medie.

În ceea ce priveşte tipul virusului, cel predominant în România este A H1N1, pandemic, la fel ca în Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Republica Moldova. În Franţa predominant e virusul de tip A, în Ucraina predominant e virusul de tip AH3 şi în Turcia la fel. Ca răspândire, virusul gripal face ravagii în Bulgaria, Ungaria, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Spania şi chiar şi în ţările nordice. Populaţia trebuie să fie compliantă la măsurile pe care specialiştii le recomandă. Există alte ţări cu o circulaţie intensă a virusului gripal: Portugalia, Franţa, Austria, Macedonia, Danemarca, Norvegia, Suedia şi Estonia.

Recomandările redacției