Falcă a pierdut 16.000 de voturi în opt ani şi arădenii au trecut pe… roșu

A fost un an  cu două scrutinuri electorale. Totuşi trebuie pornit de la faptul că de mai bine de 12 ani, Aradul a fost un judeţ cu orientare de dreapta.  Și chiar mai mult decât atât dacă ținem cont că primarul este la al patrulea mandat. La fel și la Consiliul Județean, unde însă președintele Cionca cu a sa majoritate umblă pe o pojghiță de ghiață destul de fragilă. Dacă tot suntem în sezonul rece. Asta dacă acceptăm faptul că PD-L-ul ar fi fost  cu adevărat  un partid de dreapta. Dar despre anumite fineţuri ideologice, când omul nu ştie foarte clar ce îi va aduce ziua de  mâine nu cred că este cazul să facem vorbire prea mult cum s-ar spune. A fost perioada prima dată ordine, apoi Aradul este în faţă şi alte asemenea slogane inepte, dar care au ţinut. Un an, o legislatură, două trei, ba chiar patru. Ne referim aici la municipiu. Însă semnalul a fost clar. Dacă în 2012, actualul încă  primar al Aradului, Gheorghe Falcă a avut peste 33.000 de voturi, în 2008, anul de vârf peste 40.000, acum a câştigat doar cu 24.000. Practic, în opt ani,  16.000 de voturi s-au  spulberat precum o găleată de apă aruncată pe nisipul fiebinte. Iar dacă persoana care candida pentru PSD era undeva la un nivel de 6.000- 8.000 de voturi, acum a luat 14.000 de voturi. O cifră semnificativ mai mare. În plus, în judeţ deşi PNL şi-a adjudecat un număr de 45 de primării a şi pierdut câteva bătălii importante. Am numi aici : Pâncota, Nădlac, Buteni a fost un prim semnal. Plus un scor destul de strâns la Consiliul Judeţean unde majoritatea este una destul de fra­gilă. De altfel scorul de 36% faţă de 30, 5% PNL-PSD exact invers faţă de cel naţional au arătat o tendinţă clară pentru alegerile generale. Cu toate astea mai erau destui… mari analişti care încă dădeau o victorie clară a liberalilor,  cel puţin la nivelul judeţulu Arad. Şi încă una la scoruri demne de vremurile de aur ale pedelismului arădean, cele din 2008. Era aproape evident că aşa ceva nu se va mai întâmpla. Amintin că ziarul nostru a fost singurul care a anticipat corect trendul alegerilor generale, într-un material apărut pe data de 21 octombrie,  cu mai bine de o lună și jumătate până la alegeri.  Spuneam  atunci că există scenariul plauzibil ca PNL să ia un scor catas­trofal de 20%. Am greşit cu 0,5%,  ce să vezi. Așadar înainte de alegeri, cel puțin la nivel local, liberalii încă se credeau pe cai mari. Spuneau că vizează patru  locuri de deputaţi şi două de senator. Vezi şi bătălia lui Igaş pentru locul al doilea pe listă. El care înţelegea chipurile că locul întâi se cuvine celorlalţi, respectiv liberalilor de rit vechi. Apropo de asta, dacă nu era aşa, cred că nu greșesc când spun că erau şanse foarte bune ca Ioan Cristina să nu mai apuce un mandat de senator.
Asta aşa, de culoare, ca să nu se mai spună că după război mulţi viteji se arată….Timpul nu a mai a vut răbdare şi pe 11 decembrie ceea ce părea imposibil la Arad s-a întâmplat. S-a săvârşit. Redăm câteva statistici, care sunt cele mai semnificative. Astfel, pentru Camera Deputaţilor, PSD a câştigat 34,76% din voturi (47.883 voturi), PNL – 32,67% (45.008 voturi), UDMR – 7,89% (10.869 voturi), USR – 7,08 (9.755 voturi), ALDE – 4,45 (6.130 voturi) şi PMP – 4,43 (6.115 voturi). Candidatul independent Lia Ardelean a câştigat 1,16 la sută din voturi (1.605 voturi).  Pentru Camera Deptuaţilor au fost 137.728 voturi valabil exprimate, 4.006 voturi nule .  Pentru Senat , PSD a câştigat 35% din voturi (48.862 voturi), PNL – 32,40% (44.698 voturi), UMDR – 8,02% (11.070 voturi), USR – 7,49% (10.339 voturi), ALDE – 4,97% (6.856 voturi) şi PMP – 5,15% (7.117 voturi). Pentru Senat au fost 137.945 voturi valabil exprimate, 3.852 voturi nule şi 1.123 buletine de vot pe care nu s-a aplicat ştampila „votat”. În ce priveşte prezenţa la vot, aceasta a atins pragul de 36,55%,  ceea ce înseamnă că au votat 142.927 de persoane, dintre care 56.198 au votat în municipiu, unde prezenţa la vot a fost de 37,28 %°. Cea mai slabă prezenţă la vot în judeţul Arad s-a înregistrat la secţia 164 din oraşul Sântana, unde au votat doar 13,51 la sută dintre persoane, adică 225 de oameni, iar cea mai bună prezenţă este la secţia 294 din localitatea Comăneşti, comuna Hăşmaş, unde prezenţa la vot a fost de 83,72 la sută, votând 72 de cetăţeni. Celelalte localităţi din judeţul Arad nu au mai mult de 78,31% prezenţă. Cei mai mulţi votanţi pe listele speciale, 85, au fost la secţia 391 din comuna Târnova, iar cei mai puţini, o persoană, la secţia 123 din oraşul Curtici. Cele mai multe cereri pentru urna mobilă au fost la secţia 7 din municipiu, unde era arondat Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Asta în timp ce în mai multe localităţi nu a existat nicio cerere. După aceste date statistice, şase mandate pline de parlamentar au fost adjudecate. Este vorba de deputaţii Dorel Căprar şi Florin Tripa şi senatorul Mihai Fifor de la PSD. În tabăra liberală Glad Varga, Eusebiu Pistru şi-au adjudecat fotoliile de deputat şi Ioan Cristina pe cel de senator. Emoțiile au fost pentru cele patru locuri de Arad, trei de deputat, respectiv unul de senator. Partidele făcuseră deja o simulare şi Adrian Todor de la PSD, Farago Peter de la UDMR şi Sergiu Vlad de la USR urmau să-şi primească mandatul de parlamentar. Lucru care s-a și confirmat.
În ce priveşte fotoliul de senator, aici lupta părea şi mai strânsă, Florin Galiş de la ALDE, fiind dat drept posibil senator. Însă, în cele din urmă, Adrian Wiener de la USR a prins al treilea loc de senator. Şi la scorul local şi la cel naţional acest partid
s-a aflat într-o poziţie mai bună pentru redistribuire. Totuși este interesant un alt calcul. PSD la aproape 48.000 de voturi a prins patru parlamentari. Deci o medie de 12.000 de voturi pentru un ales, PNL la 45.000 de voturi a prind trei locuri, deci o medie de 15.000 de voturi, UDMR un loc cu 11.000 de voturi, USR cu 10.000 de voturi a prins două locuri de parlamentar. Sigur, la redistribuire, dar asta se cheamă noroc în… stare pură. Sigur, se poate multiplica cu doi, ne referim la voturile pentru Senat și cele pentru Cameră. Însă esențial este că atâția oameni au fost necesari pentru ca partidele menționate să-și adjudece fotoliile de aleși. Acestea sunt faptele anului politic trecut. Se poate spune că a fost și o rezultantă a unor mișcări și reacții care s-au sedimentat mai bine de un deceniu. Facem referire la anul 2004 când Aradul a ales portocaliul pedeliștilor. În 2012, deși se numeau meceliști, de sub camuflaj ieșea tot… vopseaua portocalie. Pe urmă a fost marea unire când portocaliul s-a făcut ceva mai galben. Asta pentru a repara dezastrul fostei guvernări Boc și a poza sub o mască de onorabilitate. Însă n-a fost destul, semn clar că în politică unu plus unu nu fac doi, ci unu și ceva. Asta în cel mai fericit caz. Așa că Aradul a trecut pe roșu.