De multe ori în viaţă ne facem o părere greşită despre câte ceva, despre caracterizarea vreunei persoane ori despre o stare, un fapt sau o însuşire, fiind convinşi însă că noi avem dreptate. Ba, chiar ţinem de părerea noastră ca orbul de bâtă, împotriva evidenţei, deşi noi percepem acea realitate în felul nostru.

Am să vin în cele ce urmează cu o mică întâmplare petrecută mai în vară în cartierul Bujac din Arad, întâmplare ce ne demonstrază în cel mai simplu mod cu putinţă că  uneori putem greşi în percepţiile noastre.

Un cuplu de tineri căsătoriţi (de loc de prin Chereluş) s-a mutat pe o stradă din mai sus-pomenitul cartier arădean. Le-a plăcut zona, casele erau frumos aliniate iar gardurile joase le oferea prilejul să aibă o privelişte minunată asupra caselor, până hăt-departe, la al zecelea vecin.

Şi-au făcut obiceiul ca în fiecare dimineaţă să iasă pe verandă şi să-şi savureze cafeaua în linişte. După câteva zile de la mutare, într-o dimineaţă oarecare, tânăra pereche a ieşit pe verandă să-şi savureze cafeaua, ca de obicei. Era o zi senină, soarele strălucea cu putere, luminând şi înveselind natura. La un moment dat au văzut prin fereastra verandei cum vecina de alături, probabil încurajată de vremea bună de afară, îşi spăla rufele în curte. Apoi, le-a înşirat pe o sfoară, la uscat. „Priveşte, rufele ei nu sunt foarte curate“, spuse tânăra soţie. „Ea  nu ştie să le spele corect! Probabil are nevoie de un detergent mai bun“, adăugă ea. Soţul tinerei neveste s-a uitat şi el, dar nu i-a spus nimic.

Apoi, de fiecare dată când vecina lor ieşea afară să spele rufele şi le întindea pe sfoară, soţia făcea cam aceleaşi comentarii. O lună mai târziu, tânăra soţie a fost surprinsă să vadă pe fereastră cât de curate erau rufele vecinei. I-a spus soţului: „Priveşte, vecina a învăţat cum să spele rufele corect! Mă întreb cine o fi învăţat-o asta?“

Soţul a privit-o lung şi i-a răspuns: „Azi dimineaţă m-am trezit mai devreme şi am spălat geamurile noastre de la verandă.“

Suntem în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare. Partidele politice îşi prezintă prin toate mijloacele de presă candidaţii pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor.

Sunt împinşi în faţă  spre promovare, bărbaţi şi femei în egală măsură, care sunt prezentaţi ca fiind tot ce a dat mai de preţ România în ultimele decenii. Adică, persoane foarte bine pregătite politic, fără pete juridice, fără defecte de limbaj şi de gândire, persoane cu gust artistic, aplecate spre cei în nevoi sociale, interesate de sănătatea şi instruirea tinerilor, gata oricând să pună umărul la creşterea natalităţii poporului român, aprige apărătoare ale suveranităţii patriei şi a limbii române, persoane care se implică efectiv la depistarea şi anihilarea agenturilor străine, vajnice colaboratoare ale serviciilor secrete româneşti, persoane cu simţ civic proeminent, care iau atitudine împotriva celor ce înjură în mijloacele de transport public, cele care îşi iubesc nepoţii, plimbându-i galeş prin parcuri şi în general sunt acele persoane care refuză să mănânce ne-sănătos, ne-natural şi cu chimicale…

Da, recunosc, candidaţii partidelor politice la Parlamentare sunt persoane de mare valoare, curate şi imaculate, cu tenul roz, care-şi merită funcţiile pentru care candidează.

Vă las acum, mă duc să-mi schimb lentilele de contact, să mi le pun pe cele reale, cu care obişnuiesc să trăiesc…

Recomandările redacției