Filarmonicile din Timișoara, Craiova și operele din Cluj, Iași sau București o țin în scandaluri de proporții. Conducerea de la Arad e mic copil

0
494

Tachinările, nu lipsite de tandrețe, dintre conducerea Filarmonicii de Stat Arad și sindicat sunt frecvente și destul de publice. Bulgării din zăpada moale, care se aruncă când dintr-o parte când dintr-alta, aproape că alcătuiesc un spectacol feeric în sine, creeând tabloul unor îndrăgostiți stângaci care nu știu încă ce înseamnă o relație. Legătura dintre cei doi există însă și la distanțe prea mari începe să-i apuce dorul.

Nu aceeași poveste de iubire se petrece însă în alte instituții de gen din țară. Managerul Operei Naționale din Cluj, Florin Estefan, și cel al Operei Naționale din Iași, Beatrice Rancea, semnau, pe 22 aprilie anul trecut, un Contract de prestări de servicii artistice prin care prima instituție se angaja să-i plătească celei din urmă o remunerație brută de 37.447 lei pentru ca să regizeze opera „Don Giovanni” de W. A. Mozart ce urma să se joace pe scena din Cluj. O săptămână mai târziu, de la ultimul termen de plată, Florin Estefan, aflat la Iaşi cu spectacolul „Evgheni Oneghin“, în care joacă rolul principal, a spus că Opera clujeană, care împlinește un secol de existență, e în pragul colapsului.

Cei doi „săraci“ manageri au ieșit public, ca să anunțe că instituțiile pe care le conduc riscă să nu îşi poată susţine spectacolele în stagiunea viitoare din lipsă de bani.

Corpul de control al primului ministru a descoperit nereguli în perioada în care Beatrice Rancea a condus și Opera Naţională din Bucureşti. Inspectorii au amendat instituţia cu 70.000 de lei. În principal, Corpul de control consideră că managerul a încălcat Legea achiziţiilor publice.

Pe de altă parte, pierderile cauzate de boicotarea spectacolelor de la Opera Naţională Bucureşti, în timpul crizei din 2016, când altcineva era director, sunt evaluate la 145.903.09 lei, se arată într-un raport de control al Guvernulul, care acoperă perioada 1 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2016.

Theodor Paleologu: „Un dezaxat conduce Filarmonica din Craiova“

Prezent anul trecut la Craiova, Theodor Paleologu a spus despre directorul Filarmonicii că este o „rușine pentru România”: „Am o lansare de carte astă-seară dar nu mă duc la Filarmonică pentru că eu consider că prezența acestui om în fruntea Filarmonicii este o rușine pentru Filarmonică, o rușine pentru Craiova și o rușine pentru România. Un asemenea dezaxat nu poate conduce o instituție culturală. Este absolut incompetent și felul în care s-a comportat și se comportă în continuare este incalificabil. Zamfir este simbolul perfect al degradării insituțiilor publice”.

Filarmonica ”Banatul”, patinaj între incompetență și inconștiență? – este titlul din ziarul Ziua de Vest, scris la începutul acestui an. Scandalurile la Filarmonica din Timișoara datează însă de câțiva ani buni. „Situația recentă din Filarmonica Banatul, devenită publică, de data aceasta din spaima creată de întoarcerea grupului de artiști din China, nu este una oarecare. Lupta internă a artiștilor, umiliți constant de directorul filarmonicii, Ioan Gârboni, situația dezastruoasă din această instituție publică de cultură devine acum, mai mult ca niciodată, una critică. Sănătatea, cel mai important criteriu de apreciere a calității vieții, este, aici, în pericol… Gârboni este modelul cras de mimare a managementului. Totul se bazează pe păcălirea percepției publice: lingușirea primarului (care, din păcate, și-a încălcat adesea promisiunile date artiștilor, făcând pact cu directorul), pe folosirea zâmbetului de complezență, a unei atitudini mieroase în fața șefilor și a uneia dictatoriale, în fața celor puternici. Așa făcea și Dinu Păturică, faimosul personaj din literatura română“, se mai arată în articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.