Firma arădeană INTECO HOLDING SRL promovează un proiect de dezvoltare rurală durabilă complexă, bazat pe bioeconomie, care însumează un mare număr de oportunităţi de afaceri în România, adresate în special mediului rural.

Proiectul va fi prezentat ministrului Economiei, Niculae Bădălău, firma INTECO HOLDING înaintându-i invitația de a participa la o întâlnire la Arad, în cadrul căreia să i se prezinte avantajele înființării unui asemenea Parc agroalimentar, unic în momentul de față în România.

Prezentat sub denumirea Parc Agroalimentar Integrat Bazat pe Bioeconomie”, proiectul se concentrează asupra zonelor rurale din România.

Proiectul pleacă de la condiţiile existente în România în momentul de faţă, propunând soluţii de ultimă oră pentru problemele stringente pe care le întâmpină localităţile rurale. Astfel, el realizează primele elemente ale polilor de competitivitate din mediul rural românesc unde producţia vegetală, cea animală şi derivatele acestora se bucură de condiţii geoclimaterice foarte bune, fiind susţinute şi de tradiţii, de şcoală de profil, etc.

Implementarea proiectului nu numai că va da o nouă dimensiune noţiunilor de bioeconomie şi societate rurală, dar va asigura locuri de muncă în parcul agroindustrial rural, în centrul de afaceri şi dezvoltare rurală, în unităţile care produc biocombustibili din deşeuri vegetale şi în unităţile de prelucrare a materiilor prime vegetale şi animale. Astfel, el devine atractiv atât pentru investitorii interni, cât şi pentru cei din alte ţări, în special pentru cei care sunt interesaţi de producerea hranei sănătoase şi a energiilor neconvenţionale.

Locuri de muncă

În egală măsură, proiectul este atractiv şi pentru instituţiile şi autorităţile româneşti sau europene deoarece stabilizează forţa de muncă prin stoparea migraţiei şi creează perspective pentru generaţiile tinere. Mai mult decât atât, proiectul prevede generarea veniturilor necesare pentru racordarea gospodăriilor rurale la utilităţi gen apa în casă, canalizare şi altele, precum şi pentru plata acestora.

De exemplu, parcul agroindustrial asigură, prin consumul de apă, canalizare sau energie, cheltuielile de mentenanţă a infrastructurii, fiind cunoscut faptul că în gospodăriile rurale consumurile de acest tip sunt mici, insuficiente pentru a susţine cheltuielile de întreţinere.

Cresc veniturile locale

Promovând un concept menit să aducă satisfacţie tuturor părţilor implicate, proiectul duce şi la creşterea veniturilor autorităţilor locale atât prin posibilitatea de a micşora efortul reprezentat de ajutoarele acordate pauperilor şi asistaţilor, cât şi prin dezvoltarea turismului de afaceri, implicit prin sporirea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a zonei în cauză.

Spaţiile multifuncţionale din cadrul parcului permit crearea în lumea rurală a unor unităţi bancare, sanitar–veterinare şi educaţionale în cadrul cărora se va desfăşura formarea continuă în meserii specifice zonei, se va crea spiritul antreprenorial, asociativ şi concurenţial, şi se vor populariza în rândul producătorilor agricoli diverse utilaje, tehnologii, soiuri şi specii voloroase. Tot aici se vor amplasa şi zone de comerţ cu electrocasnice. În plus, centrul de afaceri permite ca în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică să fie utilizat ca spaţiu recreativ – cultural – sportiv.

Dezvoltarea infrastructurii

Într-un plan mai larg, proiectul contribuie la rezolvarea problemelor de infrastructură, de la aducerea apei în fiecare locuinţă, colectarea apelor uzate în sistem de canalizare şi epurarea lor în vederea respectării circuitului apei în natură, şi până la refacerea stratului exterior pentru toate căile de comunicaţie din localitatea rurală respectivă sau care fac legătura cu localităţile învecinate. Aceste direcţii se traduc prin tot atâtea oportunităţi de afaceri.

În domeniul producţiei de energii neconvenţionale investitorii vor găsi profit implicându-se în valorificarea energiei eoliene, solare sau hidraulice, a biogazului (din dejecţii animale, din elemente de aşternut pentru animale sau păsări), a biocombustibililor din resturi vegetale (paie de grâu, orz, secară, coceni de porumb, joarde de vită de vie tăiate, crengi de la copacii toaletaţi din parcuri, materie rezultată din spaţii verzi şi gospodarii şi care blochează gropile de gunoi, rumeguşul care poluează solul pădurilor prin aciditate şi care nu poate fi folosit la fabricarea plăcilor din lemn aglomerat, crengi mai mici decât aracii de vie provenite din pădurile aflate în exploatare, sau de pe marginea căilor de comunicaţie – ciulini, arbuşti etc).

Companiile şi persoanele interesate de industria alimentară se pot implica în prelucrarea materiilor prime vegetale pentru hrană zilnică, panificaţie, patiserie şi cofetărie, dar şi în creşterea şi valorificarea animalelor – păsări, suine, caprine sau cornute mari aflate în imediata vecinătate a ivestiției.

Proiectul poate genera profit şi pentru producătorii de utilaje alimentare necesare abatorizării, prelucrării cărnii, procesării laptelui, fructelor şi legumelor. Proiectul se adresează şi producătorilor de maşini şi utilaje agricole.

Avantajul spaţiilor de expunere şi testare – foarte ieftine, se traduce prin posibilitatea de a avea o prezenţă activă în piaţa specifică, adică exact acolo unde se află producătorii agricoli. Avantajul proximităţii şi al spaţiilor ieftine poate fi amplificat prin şcolarizarea sau reconversia profesională a forţei de muncă locale, proces ce poate fi organizat tot acolo, aducând beneficii angajatorilor, angajaţilor şi, nu în ultimul rând, formatorilor care pot face aceste pregătiri utilizând fonduri nerambursabile.

Existenţa unui asemenea parc agro-industrial deschide noi posibilităţi şi pentru producătorii de elemente necesare alimentarii cu apă potabilă, canalizării şi epurării apelor reziduale. În cadrul parcului se poate crea o unitate de producţie pentru conducte de alimentare cu apă şi de canalizare sau pentru subansamble necesare sistemelor de irigaţii. Mai mult, asemenea unităţi se pot crea în teritoriul fiecărei Agenţii Regională de Dezvoltare din România.

Acest proiect face parte din strategia Ministerului Agriculturii.

Recomandările redacției