Floriță Boloș, condamnată în 2014 pentru luare de mită, se află la o nouă condamnare de șapte ani de închisoare cu executare. Zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o la șapte ani, după ce atât Floriță Boloș, cât și DNA – Serviciul Teritorial Timișoara au declarat apel la condamnarea prununțată de Curtea de Apel Timișoara, condamnare de 5 ani de închisoare cu executare.  „În temeiul art. 36 alin. 1, art. 34 lit. b Cod penal din 1969 raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 contopeşte pedepsele aplicate inculpatei Boloş Floriţa prin prezenta hotărâre cu cele stabilite prin sentinţa penală nr. 327/PI din 23 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 709/59/2013, definitivă prin decizia nr. 78/A din 09 aprilie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare, pe care o sporește cu 3 (trei) ani, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare„, se arată în soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Floriță Boloș a fost trimisă în judecată în iulie 2016 de DNA, pentru 19 fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, alături de un alt inculpat, acuzat de uz de fals.  „În perioada 2010-2012, inculpata Boloș Floriță, în calitate de magistrat judecător la Judecătoria Ineu, prin încălcarea și ignorarea normelor procesual civile imperative în ceea ce privește competența teritorială și fără să existe dovada plății taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar mobil, a pronunțat un număr de opt hotărâri judecătorești, prin care în mod abuziv s-a transferat în patrimoniul reclamanților din cauzele civile respective dreptul de proprietate asupra a 329 parcele de teren (respectiv 468,6829 ha), care au făcut obiectul judecății. De asemenea, soluțiile din cauzele civile au fost pronunțate de inculpată în absența persoanelor care în mod real trebuiau să aibă calitatea de părți și a probelor necesare adoptării unor soluții juste, pronunțând astfel hotărâri contrare legii prin care anumite persoane din cercul său de cunoștințe/sau indicați de aceștia, au dobândit dreptul de proprietate de care în alte împrejurări nu ar fi beneficiat. Aceste aspecte ar fi trebuit să conducă (pe cale de excepție) la anularea acțiunilor (pentru netimbrare) și la declinarea cauzelor la instanța competentă teritorial, respectiv Judecătoria Chișineu – Criș. Unul dintre beneficiarii acestor drepturi de proprietate este și inculpatul Georgiu Petre (12 parcele), care în luna aprilie/mai 2012, a și depus sentințele respective pentru întreprinderea formalităților de intabulare.

Concret, inculpata Boloș Floriță a reținut în cuprinsul sentințelor în mod nereal faptul că acțiunile sunt timbrate legal, că pârâții și reclamanții din cauze au calitate procesuală pasivă, respectiv activă și că pârâții au avut în patrimoniul acestora la data încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare dreptul de proprietate cu privire la parcelele de teren menționate în acestea și în cererile de chemare în judecată. Mai mult, înaintea pronunțării hotărârilor judecătorești, se înregistrau cereri în numele părților privind renunțarea la calea de atac (acestea fiind întocmite de persoane din anturajul magistratului judecător). După pronunțarea hotărârilor judecătorești, pentru ca acestea să rămână definitive și irevocabile, se constata în mod nereal că părțile au renunțat la căile de atac. Astfel, se înlătura orice posibilitate ca o instanță superioară să cenzureze hotărârile în condițiile în care nu erau citate ca părți și persoanele care erau titularii reali ai dreptului de proprietate asupra parcelor de teren, care făceau obiectul judecății menționați în titlurile de proprietate. Prin această conduită s-a cauzat un prejudiciu total de 41.089,03 lei, primăriilor pe raza cărora se aflau terenurile respective, prin faptul că nu s-au încasat la bugetele locale sumele corespunzătoare taxelor aferente, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit suplimentar pentru persoanele beneficiare ale drepturilor de proprietate constituite din dobândirea injustă a acestora„, se arată într-un comunicat al DNA.

Recomandările redacției