Cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă ţările să dea prioritate eforturilor privind controlul tutunului ca parte a contribuţiei fiecăreia la obiectivele Agendei pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2030. Controlul tutunului este considerat una dintre măsurile cele mai eficiente către atingerea obiectivului ce prevede reducerea până în 2030 cu 1/3 a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile, în principal bolile cardiovasculare, cancerul şi bolile pulmonare obstructive cronice.
Tema „Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării” şi sloganul „Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!” reprezintă avertismente privind impactul fumatului asupra indivizilor şi economiei: decese premature, costuri uriaşe pentru tra­- tarea bolilor cauzate de fumat şi pierderii mari de productivitate asociate morbidităţii tabagice. ,,Scopul este de a conştientiza  naţiunile, comunităţile şi indivizii în privinţa ameninţărilor industriei şi consumului de tutun la adresa dezvoltării ţărilor, incluzând sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. În absenţa unei aplicări riguroase a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC) la care au aderat majoritatea ţărilor, cele 6 milioane decese/an atribuite astăzi consumului de tutun vor ajunge la 30 milioane în 2030. În 2012, povara economică globală atrasă de bolile atribuibile fumatului a totalizat circa 422 miliarde US$, adică 5,7% din cheltuielile pentru sănătate. Costul economic total al fumatului (cheltuielile pentru sănătate împreună cu pierderile de productivitate) au totalizat 1436 miliarde US$ (echivalentul a 1,8% din PIB-ul mondial anual), suportat în proporţie de 40% de statele în curs de dezvoltare cu PIB-uri foarte modeste”, ne-a declarat Constantin Cătană, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
În România, în ciuda descreşterii după 2007, consumul de tutun se menţinea încă relativ ridicat în 2014, cu prevalenţa de 27% (circa 37% fumători de genul masculin şi 17% de cel feminin) însemnând circa 4,3 milioane de fumători cu vârsta ≥15 ani. Deşi accizele au crescut după 2007, sporirea veniturilor face azi produsele din tutun mai accesibile decât la începutul anilor 2000.
În privinţa controlului tutunului, România a înregistrat un salt notabil între 2013 şi 2016 în clasamentul european specific (de la locul 19 la 7), datorat în esenţă Legii 15/2016 care interzice complet fumatul în spaţiile publice închise. Profesioniştii din sănătate ca şi societatea civilă sau publicul larg trebuie să colaboreze pentru a rezista unor tentative (precum cele ale unor parlamentari din legislatura trecută) de a “îmblânzi” (citeşte: a goli de conţinut) această Lege.
În 2010 se înregistrau în ţara noastră 42.800 decese premature atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a costat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase astfel retehnologizării sistemului de sănătate şi cercetării medicale – aspecte notabile al dezvoltării României.
Se estimează că mai mult de 1/5 dintre fumători şi circa 1/6 dintre nefumători nu conştientizează  implicarea fumatului în etiologia accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic acut, sau a cancerului pulmonar. Conştientizarea populaţiei în privinţa fumatului poate fi astfel considerată o contribuţie la dezvoltare şi progres socio-economic în care sunt implicaţi promotorii sănătăţii.
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad, prin Compartimentul Evaluarea și Promovarea Sănătății, organizează activităţi de informare şi conştientizare a elevilor în unitățile de învățământ.
(A.C.)

Recomandările redacției