de Paul Krizner

Dragii mei nu sunt la vârsta la care să dau sfaturi de viață ci la aceea în care experimentez și trăiesc fiecare clipă a vieții mele petrecându-mi puținul timp pe care-l mai am printre oameni, printre gânduri și cărți, iar acum când scriu îmi trece prin minte o întâmplare pe care am citit-o undeva cu mult timp în urmă.
Se spune că un om vroia să meargă într-o țară străină, căutând o anume cetate, iar ca tovarăș de drum și-a luat un măgar, și tot mergând el agale, probabil se gândea la familia lui, nu știu… probabil, cert este că ajunsese la o răscruce de drumuri, neștiind ce să facă își întreabă măgarul încotro să-o apuce, măgarul trage stânga iar omul îl urmează. Nu după multă vreme iar întâlnește o răscruce de drumuri și iar îl întreabă pe măgar, acesta însă trage dreapta iar omul îl urmează. Ei și uite așa omul nostru a călătorit ani de zile prin pustie până într-o zi când ajuns la o altă răscruce de drumuri, măgarul trăgea stânga iar omul hotărâse să meargă înainte, și nu după multe zile au ajuns și ei, într-un final, în cetatea pe care o căutau.
Dragii mei morala acestei întâmplări este simplă: nu lăsați MĂGARII să ia deciziile importante din viața voastră. Timpul trece peste toți chiar și peste mine, parcă ieri erați în băncile voastre prea mari, iar azi vă vad plimbându-vă îngerașii în brațe, parcă ieri plângeați pentru o julitură la genunchi, iar azi cu atâta dezamăgire oftați și mergeți
înainte. Da, am ajuns vremuri când va trebui să spuneți STOP, PÂNĂ AICI DOMNILOR, nu vrem corupție, nu vrem mafie, nu vrem medici înjosiți și profesori batjocoriți de niște analfabeți de politicieni, ne-am săturat să fim mințiți, ne-am săturat să ne părăsim părinții și frații, luând drumul pribegiei pentru un trai mai bun. Poate de multe ori m-ați auzit vorbind despre frumusețea vieții, nu v-am mințit ci chiar cred în ea, dar frumusețea începe cu noi, cu voi, cu generațiile care nu au fost alterate de sisteme nocive sufletului și minții.
Da…, și noi am fost ca voi, tineri și cu aspirații, și noi am fost nonconformiști dar poate nu am știut să spunem ce am avut de spus, pentru că am fost învățați să stăm cocoșați în fața altora. Voi dragii mei nu repetați greșelile noastre, stați drepți, priviți splendoarea cerului și fiți corecți cu voi înșivă, iubiți și iertați, dar nu vă lăsați călcați în picioare, nu vă lăsați manipulați, aveți mare grijă că internetul este o sabie cu două tăișuri, vă oferă o lume pe care v-o doriți rupându-vă de realitate, iar când închideți calculatorul tot singuri sunteți în camera voastră.
Învățați și citiți, învățați să selectați ce citiți, să discerneți ce este bine și ce este rău, nu lăsați pe alții să gândească în locul vostru, deschideți bine ochii și iubiți tot ce-i frumos și veșnic.
Vor fi mulți care vă vor robi ai sistemelor, veți alerga de dimineață până seara pentru a vă plăti taxele și impozitele, veți avea momente când veți spune: nu mai pot, iar atunci parcă v-ați căuta un alt loc într-un alt colț de lume. Și eu am vrut să plec din această Românie care e a altora sau încă mai cred că o stăpânesc, am vrut să las totul, mamă, tată, frați, casă, masă și să iau calea pe care mulți de vârsta mea au ales-o, dar iubesc prea mult acest petec de pământ, aici m-am născut, aici dascălii mei m-au format, aici am plâns, aici am zâmbit, aici am iubit și nu am alt loc altundeva și nu voi părăsi raiul românesc din cauza incompetenței politicienilor. Nu dragii mei, soluția nu-i să plecați, ci să schimbați, cu puterea minții și-a dialogului falsele valori ce ni s-au impus de atâta vreme. Voi nu sunteți generațiile eșuate, cum cred unii, nu sunteți nici generația Pokemon sau Facebook sau internauți, sunteți generația pe care noi și părinții voștri o așteaptă de atâta vreme. Luați de la bătrâni înțelepciunea, de la dascăli jertfa de a fi profesor cu un salariu de mizerie, de la medici lupta pentru viață, de la cei care fac afaceri cinstite, ideile lor și fiți mândri că sunteți români. Avem mai mult ca oricând, da… avem mare nevoie de generația 100, da… generația voastră care să schimbe destinul țării noastre cum au făcut-o tinerii de acum 100 de ani, oferindu-ne prin jertfa lor o țară mare și liberă.
Voi sunteți generația 100, nu-i lăsați să vă intoxice cu mândrii ieftine, cu ură, cu vrăjmășie, cu invidie,  cu falsitate, fiți voi înșivă caractere puternice, și iubiți tot ce-i frumos în această lume pentru că e darul lui Dumnezeu oferit tuturor, și mai presus de toate uniți-vă dragilor… da uniți-vă și nu-i lăsați să vândă ce a mai rămas nevândut din țara noastră.
V-am scris aceste gânduri ca să știți că și noi am fost ca voi, da…, cu aspirații și vise, unii încă le mai avem iar voi faceți-le realități frumoase în această lume și nu în cea virtuală. Și să știți că și printre noi se mai găsesc oameni care pot pune umărul la generația voastră, la generația 100, generația Centenarului.
Cu drag al vostru dascăl din dăscălime.

Recomandările redacției