La orele serii, tanti Margareta a sosit în redacţia nostră să-şi facă din nou datoria. Ea este femeia de serviciu, care vine seară de seară să facă redacţia lună. „Nu mai am încredere în nimeni”, a spus ea tunând. Sub semnul acesta au stat până la urmă şi alegerile de ieri. Prezenţa în ţară a fost sub  40%, cea mai slabă de la toate alegerile parlamentare.
Aşadar a mai trecut un rând de alegeri. Aradul, ca si în alte dăţi a fost între ultimele zece judeţe ca şi prezenţă cu 36,55%. Media prezenţei la nivel naţional a fost de 39,49% cu puţin înainte de închiderea urnelor.
Nimic nou până aici. Noutatea este că pentru prima dată primarul Falcă nu a mai fost sub luminile camerelor de luat vederi şi a preferat să meargă (aproape) singur la vot. Asta se întâmpla îna­inte de ora 11. De ce spunem asta. Pentru că a fost aproape anonim, după aproape doisprezece ani în care prea le-a ştiut pe toate. Da, ieri se pare că a simţit pentru prima dată gustul sălciu al înfrângerii. Sau, mai brutal spus: bocancul în gură. Desigur politic vorbind. Înfrângerea liberală era deja previzibilă de la primele ore. Ba la secţia nu ştiu care s-a pierdut ştampila, ba cineva şi-a mai făcut campanie după timpul regulamentar. Amănunte, care până la urmă au fost o frecţie la un picior de lemn. Dar care au arătat de fapt că liberalii simţeau deja frica în vene. Ştiau că vor fi pulverizaţi. Iar rezultatele arată diferenţa, după exit-poll-urile de la ora 19. Situaţia arăta aşa: PSD 45%, PNL 21%, USR 8%, ALDE 6%, UDMR 6%, PMP 6%. PRU, PRM şI Alianţa Noastră nu au făcut pragul de 5%.
Dar cum se vor împărţi mandatele?
Potrivit legii în vigoare, după primirea proceselor-verbale în­cheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care în­- deplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează – 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali. După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alian­ţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minori­tăţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator.  Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat. Repartizarea şi atri­buirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional. La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce trec pragul şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie. Coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire. Fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile va­labil exprimate pentru acea listă. Atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă. Pentru candidaţii independenţi se atribuie fie­căruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru depu­taţi sau pentru senatori, după caz. Candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei – un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţi­nând minorităţilor naţionale ce trec pragul, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat. În Arad sunt şapte locuri de deputat şi trei de senator. Deocamdată rezultatele sunt neoficiale, dar diferenţele de scor sunt prea mari pentru a mai surveni mari surprize. Falcă ar putea avea un nou alibi: ar vrea să ducă Aradul înainte, dar nu-l va lăsa viitorul guvern social-democat…

Recomandările redacției