Este evident că suntem în era digitală. Se vorbește deja despre dispariția a 1, 2 miliarde de locuri de muncă la nivel global, în următoarele două decenii. Desigur este vorba de locurile de muncă cu o calificare mai scăzută. Pe acest fond, dar și pe cel al creșterii exponențiale a aplicațiilor informatice se dezvoltă din ce în ce mai mult roboții industriali și nu numai. Care vor lua locul oamenilor în diferite munci. Deja există asemenea aplicații și la noi în industria locală chiar. Este vorba de operațiuni fără mare complexitate. Așa că una dintre provocările ultimilor ani este și aceea de a căuta noi și noi oportunități. Potrivit unui studiu realizat în 197 de ţări, printre care şi România, de către BestJobs şi Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanţi de business din lume, doi din trei oameni din România (66,8%) sunt dispuşi să facă o schimbare totală în ceea ce priveşte cariera lor şi să opteze pentru schimbarea profesiei. De asemenea şapte din zece angajați dedică timp semnificativ într-un an învăţării pentru a se perfecționa profesional, dar și pentru a face față provocărilor aduse pe piaţa muncii de informatizare dar și globalizare. La polul opus,potrivit news.ro, 33,2%, adică unul din trei dintre români nu este dispus să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit. Și ar face asta doar în condiții de presiuni serioase pe piața muncii. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din ţări din America Centrală, din Marea Britanie, din China şi din România, în timp ce angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri sunt din ţări precum Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia sau Japonia. În România, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). La polul opus, cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%),relevă studiul. În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT&tehnologie (41%), digital&analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%). Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre oameni. La polul opus, se află angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, care sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări. De altfel, în Europa de Vest atitudinea angajaţilor este mai degrabă una pasivă, în care aceştia se gândesc la reconversie profesională doar în cazuri extreme, atunci când sunt pe punctul de a-şi pierde jobul. În România, cum spuneam66,8% dintre respondenţi se arată dispuşi să apeleze la reconversie profesională, iar cei mai deschişi la o astfel de idee sunt angajaţii cu vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani şi al căror nivel de educaţie este doar liceul (70%). Din punct de vedere al joburilor deţinute în prezent, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum vânzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%). Românii preferă să înveţe singuri pentru a se dezvolta profesional. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 366.000 de oameni din 197 ţări din întreaga lume. La sondaj au răspuns 19.099 de români, din care 37% cu vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, 34% cu vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani şi circa 19%, cu vârsta între 41 şi 50 de ani. În ceea ce priveşte ultimul nivel al studiilor absolvite, 46,2% sunt absolvenţi de facultate, 30,2% au studii de master, 20,7% au terminat doar liceul, în timp ce 1,2% au doctorat. Dar care este pulsul în Arad? Petre Toma , președintele Uniunii Județene C.N.S.L.R- Frăția a spus, referitor la chestiunea reconversiei profesionale: „În Arad există acest fenomen, dar nu pot da o estimare exactă. În general oamenii cu o slujbă încearcă să găsească poziții mai bune și mai bănoase pe viitor. De aceea, participă și la diverse cursuri de specializare. Mai sunt și cursurile AJOFM, dar acelea în general se adresează șomerilor. Cam acestea sunt cele două mari categorii de oameni, cu care eu am luat contact: o parte vor ceva mai bun , iar alții se recalifică profesional împinși de nevoia găsirii unei pâini“. Viitorul, care pare acum destul de îndepărtat, este mult mai aproape decât credem. Unii spun că amnul 2052 este mâine. În orice caz economia 4.0 și societatea post industrială sunt la un cli(pit)ck distanță.

Recomandările redacției