Hora Unirii este unul dintre simbolurile sărbătorii naţionale prin care românii celebrează în fiecare 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române din 1859. De acum 161 de ani, românii se prind, de la egal la egal, în hora unităţii naţionale şi, de la sine, le vin și ritmul şi versurile cu care se deschide celebra compoziţie: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română!”, scrie Click.
Șapte lucruri pe care ar trebui să le știe orice român
1. Tratatul de Pace de la Paris din martie 1856, ce a urmat Războiului Crimeii, pierdut de Imperiul Otoman, aducea în discuție, pentru prima oară, posibilitatea unirii celor două principate române sub garanția a șapte mari puteri europene;
2. Entuziasmat de idee unei posibile uniri, Vasile Alecsandri a publicat poezia cu titlul inițial „Hora Unirei”, la 9 iunie 1856, în „Steaua Dunării”, revista lui M. Kogălniceanu;
3. Alexandru Flechtenmacher, cel care a compus muzica, s-a născut la Iaşi în 1823, unde tatăl său, jurist sas, se stabilise. Dar, în perioada 1853-1858, deci chiar înaintea Unirii din 1859, Alexandru Flechtenmacher locuia şi lucra la Craiova;
4. Se pare că prima oară când s-a jucat Hora Unirii a fost, de fapt, la 9 octombrie 1857. Scena a fost imortalizată de pictorul Theodor Aman în lucrarea „Horă a Unirii la Craiova”;
5. Alexandru Flechtenmacher avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata;
6. Flechtenmacher este considerat pri­mul dirijor al teatrului românesc și autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“ (premiera 26 decembrie 1848 – Teatrul Naţio­nal din Iaşi). A fost și director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, instituţie care a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti;
7. „Hora Unirii“ a ajuns Imnul Unirii Principatelor Unite începând cu ianuarie 1859 și cea mai cântată melodie a vremii.

Recomandările redacției