Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Municipal care a avut loc săptămâna trecută, s-a aflat un proiect de hotărâre privind  actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad.  Aruncând o privire asupra planului cu pricina, am putut constata că potrivit specialiștilor, în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document.
Zona Banatului,
a doua ca importanță
Potrivit autorilor planului, principala zonă seismică din țară este zona Vrancea, însă afectate de cutremure superficiale sunt și Banatul, Crișana, Maramureşul, Făgăraşul și Târnavele. „Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice includ peste 60 % din populaţie, prin urmare este foarte important să ne protejam locuinţa şi familia în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale. Judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş”, mai spun specialiștii. Din punct de vedere seismic, zona Banatului este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, din cauza faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă.
„Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca. 5-10 km. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1. Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parţa)”, susțin autorii planului.
Risc crescut
Conform unei hărţi a riscurilor seismice care a fost dată publicităţii de Realitatea.net, în 2011, Aradul se află într-o zonă cu risc crescut. Pe harta întocmită de Gheorghe Mărmureanu, directorul de atunci al Institutului de Fizică a Pământului, erau marcate cu roşu şi albastru zonele cele mai expuse, roşu fiind culoarea care prevesteşte cutremure de adâncime, iar albastru, pe cele de suprafaţă. În această din urmă categorie sunt încadrate şi cutremurele care ar putea avea loc în judeţ. Trebuie spus că, la un cutremur de suprafaţă, energia se propagă într-o zonă restrânsă, de câteva sute de kilometri pătraţi. La vremea respectivă, ziarul nostru scria că potrivit unei alte hărţi seismice, de data aceasta întocmită de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă, România este împărţită în mai multe zone de intensitate, pe zone de risc cuprinse între 9 şi 6. Aradul are, potrivit specialiştilor de aici, un grad de risc seismic 7. Deşi, cu excepţia zonei Vrancei, celelalte zone seismice din România prezintă o activitate redusă, specialiştii au remarcat că, în ultimul timp, zona Banatului s-a dovedit a fi mai activă.
Fără protecţie
Pe de altă parte trebuie spus că, mai multe clădiri din Arad pot să se prăbuşească oricând în cazul unui cutremur mai serios. În urmă cu câţiva ani, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a anexat un tabel la planul de intervenţii în caz de cutremure, din care rezultă că există câteva clădiri care sunt considerate de experţi a fi fără protecţie în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977. Specialiştii spun însă că numărul imobilelor cu probleme este mult mai mare, dar că expertizele sunt foarte scumpe şi nimeni nu se înghesuie să le plătească. Primii care ar trebui să se teamă în cazul unui cutremur sunt locatarii imobilelor construite între anii 1963-1977. Rezistenţa clădirilor ridicate în acea perioadă nu a fost calculată în funcţie de acţiunea reală a forţelor seismice.
cutremureDe asemenea, sunt expuşi pericolului şi locatarii din clădirile foarte vechi, multe dintre ele declarate monumente istorice, din cauză că proprietarii nu au luat niciun fel de măsuri pentru a împiedica degradarea acestora. De altfel, una dintre clădirile care a avut serios de suferit de pe urma faptului că nu a fost întreţinută este Casa Hirschl.
Propunerile Ligii Habitat
Mai trebuie spus că încă din 2014, asociațiile de proprietari au cerut sprijin din partea autorităților pentru consiolidarea clădirilor aflate în clasa I de risc seismic și care reprezintă un pericol public.  „Considerăm potrivite măsurile de înăsprire a legislaţiei prin sancţionarea proprietarilor care împiedică desfăşu rarea programului dar sancţiunile ar  trebui să fie aplicate şi autorităţilor locale când nu se pun la dispoziţie locuinţe pe perioada consolidării; nu se respectă termenele în executarea lucrărilor de consolidare; nu se raportează transparent motivele întârzierilor. Pentru proprietarii care solicită, trebuie să se pună la dispoziţie spaţii de locuit pe perioada consolidării. Nu se pot face eficient consolidările cu proprietarii în case”, se arată într-o declarație comună semnată la sfârșitul Conferinței Naționale a Ligii Habitat, desfășurată în octombrie 2014, la Arad. Mai mult, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari susţineau că acolo unde cheltuielile sunt echivalente cu cele ale unei construcţii noi, trebuie să se ia în calcul posibilitatea demolării şi reconstrucţiei şi că o atenţie deosebită trebuie acordată proprietarilor foarte în vârstă, motivarea acestora de a intra în programul de consolidare fiind foarte dificilă.

Recomandările redacției